Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Investigaţii, conservare
Remanenţa alcalină din pergament (dobândită în timpul tratării în apă de var) îl avantajează faţă de piele sub aspectul rezistenţei la poluare, în special la poluarea acidă şi la acţiunea S02 . Absenţa tăbăcirii face însă ca pergamentul să fie deosebit de sensibil la umiditatea relativă a aerului şi la apă . Un pergament umezit suferă modificări fizico-mecanice, dimensionale şi gravimetrice, semnificative şi ajunge totodată să devină un substrat foarte favorabil pentru dezvoltarea atacurilor bacteriene şi tiingice. Uscarea liberă a pergamentului umezit conduce la ondularea, goflarea şi scorojirea acestuia într-o manieră agravantă pentru condiţia păstrării sale pe termen îndelungat sau permanent. Ţinând cont de faptul că în procesul de restaurare a pergamentului, scris şi miniat, tratamentele umede - în mediu lichid, în mediu de aerosoli sau în mediu de umiditate relativă a aerului crescută - sunt de neînlocuit, este absolut necesar ca restauratorul să ştie cât mai mult şi cât mai exact despre comportarea pergamentului în asemenea condiţii. Cu toate acestea, la nivelul fatalmente criticabil al posibilităţilor noastre de documentare, nu am reuşit să identificăm date certe privind cuantificarea comportamentului manifestat de pergamentul supus hidratării şi deshidratării succesive. Această situaţie ne-a determinat să întreprindem investigaţii proprii asupra acestor procese. In lucrarea de faţă prezentăm unele rezultate parţiale asupra comportării pergamentului la diverse umidităţi relative în condiţiile hidratării şi deshidratării spontane sau în etape controlate. II.Material şi metode l.Mostrele de pergament. Pentru investigaţii au fost utilizate două sortimente de pergament de fabricaţie contemporană:- Sortimentul A, un pergament de viţel, cü greutatea de cca 415 g/mp şi grosimea medie de 0,48 mm;- Sortimentul B, un pergament de oaie, cu greutatea de cca 300 g/mp şi grosimea de 0,38 mm. Din fiecare sortiment au fost pregătite epruvete (mostre de analiză) de 15 x 2 cm fiecare. Acestea au fost amestecate, separat pentru fiecare sortiment, după care au fost organizate în loturi de experienţă de 59
