Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Investigaţii, conservare
TC - Metodă nedistructivă de prespectivă pentru investigarea obiectelor de artă din metal Zizi Ileana Baltă Costel Rizescu Introducere Restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural presupune o cunoaştere aprofundată a materialelor din care a fost creat un obiect, dar şi a interacţiilor acestor materiale cu mediul înconjurător. In acest sens investigaţia ştiinţifică în strânsă legătură cu cercetările şi realizările modeme, în continuă dezvoltare, îşi propune caracterizarea muzeului pentru stabilirea originii, vechimii, autenticităţii, manufacturării precum şi pentru găsirea unor soluţii adecvate de restaurare. Respectul pentru opera de artă, impune utilizarea unor tehnici de investigare cât mai puţin distructive cu putinţă; în prezent, tomografia este una din metodele de control nedistructiv care oferă detaliile cele mai interesante ale unui obiect muzeal. încă din 1922, radiologii au descoperit tomografia-radiografia obţinută prin deplasarea în direcţii opuse a sursei de raze X şi a filmului. Obiectul fiind plasat imobil la mijloc poate fi considerat ca format dintro suprapunere de felii plasate paralel cu planul filmului. Apărută în anii ’70, tehnica tomografiei computerizate TC. bazată pe atenuarea radiaţiilor X şi G a fost capabilă să furnizeze în premieră informaţii cu privire la structura internă a corpurilor investigate. Primele şi cele mai spectaculoase aplicaţii ale TC au fost în domeniul medical. Aplicaţii ale TC în domeniul cercetării patrimoniului cultural Tomografia reconstructivă îşi găseşte aplicaţii, încă din anii ‘80, în marile muzee ale lumii care s-au dotat cu echipamente tomografice ce au fost utilizate exclusiv pentru analiza defectoscopică a obiectelor muzeale, istorice şi de artă. La State Museums din Berlin, cercetătorii G.Jacob şi J,Perleberg 33
