Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Textile
Problematica restaurării şi conservării unei textile arheologice Carmen Marian Conservarea şi restaurarea textilelor provenite din săpături arheologice pun întotdeauna probleme dificil de rezolvat şi aceasta deoarece, date fiind condiţiile specifice în care au stat în pământ, ţesăturile suferă o modificare a structurii lor. încă de la apariţia lor, obiectele textile sunt supuse degradării prin îmbătrânirea materialului din care sunt confecţionate, prin uzura funcţională sau prin acţiunea factorilor de mediu. Ajunse în sol, aceste textile suferă un prim şoc al schimbării mediului. Noile condiţii de păstrare vor accelera procesul de deteriorare, atât prin schimbarea bruscă a parametrilor de microclimat, cât şi prin apariţia unor noi factori de deteriorare (de exemplu, a produşilor de descompunere a corpului uman în cazul articolelor de îmbrăcăminte). De aceea, în funcţie de valoarea umidităţii noului mediu (sol uscat sau umed), de cea a pH-ului (sol bazic sau acid), de apariţia unor noi factori de deteriorare, textilele vor suferi în sol degradări specifice fiecărui material (celulozic sau proteic). Fiind însă ţinute timp îndelungat în aceste condiţii de microclimat, ele tind să ajungă, la un moment dat, la o stare de echilibru faţă de acest mediu. Scoaterea la suprafaţă a textilelor, după un timp care poate fi, uneori, chiar foarte îndelungat, le produce acestora un al doilea şoc de schimbare a mediului. Atunci, starea de echilibru încetează, iar acţiunea noului mediu poate fi atât de puternică asupra unora din ele, încât, dacă nu se iau imediat măsuri de precauţie pot apărea într-un timp destul de scurt degradări grave sau chiar distrugeri definitive. Cu acest gen de probleme m-am confruntat şi în cazul unei textile descoperite în timpul lucrărilor de cercetare arheologică efectuate în anii 1974 - 1975 la fosta mănăstire Dobrovăţ. Este vorba de o învelitoare de cap ce a fost descoperită pe craniul unui înhumat din necropola de la interiorul pronaosului bisericii, mormântul datând din sec. XVI - XVII (în funcţie de datarea conferită de cele două monede descoperite in situ precum şi de observaţiile stratigrafice). 248
