Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Iocane, pictură, sculptură
Sf. Gurie, Sf. Grigorie Bogoslovul, partea de jos-dreapta Sf. loan Gură de Aur, Sf. Samon. Printre informaţiile despre viaţa şi faptele spirituale ale Sfinţilor în scrierile ruseşti găsim următoarele date : în timpul domniei lui Diocletian (284-305) şi a lui Maximilian în oraşul Edesse au fost prinşi doi prieteni creştini Gurie şi Samon, care predicau Cuvântul lui Dumnezeu. Când li s-a propus să aducă ofrandă zeilor păgâni ei au refuzat categoric mărturisind credinţa lor întru Hristos, fapt pentru care au fost torturaţi cu mare cruzime (au fost atârnaţi de mâini având mari greutăţi la picioare, aruncaţi într-o temniţă strâmtă). Martirii au rezistat la toate chinurile cu fermitate şi cu rugăciune întru Dumnezeu pe care a înscris-o unul dintre martorii suferinţelor lor. în cele din urmă martirii au fost duşi, în timpul nopţii, în afara oraşului şi decapitaţi. Creştinii au înmormântat corpurile Sfinte (299 - 306). Peste o anumită perioadă ultimul împărat păgân Licini (311-324) a început prigoana creştinilor. Diaconul bisericii din Edesse pe nume Aviv, în urma ordinului dat de împărat, de a fi prins pentru propagarea cu zel a adevăratei credinţe creştine, s-a prezentat în faţa călăilor pentru a evita prinderea altor victime în timpul cercetărilor în masă. El a fost condamnat la moarte prin ardere. Martirul singur a intrat în para rugului şi prin rugăciune şi-a predat sufletul lui Dumnezeu (322). Când focul sa stins mama şi rudele au recuperat trupul său nevătămat, fiind îngropat apoi alături de Sfinţii Gurie şi Samon. După moartea Sfinţilor martiri în acea localitate au avut loc mai multe minuni cu acei care cu credinţă şi dragoste apelau la ajutorul acestor Sfinţi. Astfel, un militar got trimis în serviciu militar la Edesse şia luat de soţie o fată evlavioasă pe numele Efimia. înainte de căsătorie el ajurat în faţa mamei fetei Sofia la mormintele Sfinţilor Gurie, Samon şi Aviv că nu-i va face nici un rău soţiei sale, nu o va jigni, o va iubi şi o va respecta. După terminarea serviciului militar în Edesse şi-a luat soţia şi s-a întors în patria sa. Acolo s-a constat că el a amăgit-o : acasă avea soţie iar Efimia i-a devenit sclavă. Astfel, aceasta a îndurat multă înjosire şi discriminare. Când a năcut, soţia gotă din gelozie i-a otrăvit copilul. Atunci Efimia a apelat la ajutorul Sfinţilor Gurie, Samon şi Aviv - martorii jurământului mincinos, Dumnezeu a eliberând-o pe Efimia de suferinţă şi printr-o minune a transferat-o în Edesse unde ea s-a întâlnit 243
