Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Iocane, pictură, sculptură
temperatură şi umiditate au favorizat dezvoltarea atacului de lungi, care se va extinde pe fondul numeroaselor substanţe organice care intră în compoziţia tehnicii originale de pictură, cât şi a suportului de lemn (lignină, cleiuri etc.). Atacul era evident pe urma punctelor de condens, crachelurilor stratului pictural, ceea ce denotă profunzimea lui, cât şi sub formă de pete neregulate răspândite la suprafaţa peliculei de vemi protector original. Procesele fizico-chimice declanşate de acest atac au avut evidente repercusiuni negative asupra icoanelor, producându-le degradări ireversibile ca: fragilizarea cu pierderea rezistenţei mecanice a lemnului de construcţie; decolorarea pigmenţilor, opacizarea peliculei de verni cu pierderea lizibilităţii imaginii picturale. De asemenea, menţionăm că atacul activ de fungi a reactivat pe cel al insectelor xilofage (carii) ale căror orificii de zbor de dată recentă erau vizibile pe cele şase icoane. Acest fenomen nu face decât să agraveze, încă odată, starea de degradare avansată a icoanelor, ceea ce a impus o intervenţie. In urma analizelor fizico-chimice efectuate, care au relevat multitudinea materialelor componente ale picturii originale, lista substanţelor biocide folosibile s-a redus simţitor, recomandabile şi testate fiind, la nivelul practicilor şi cunoştinţelor de restaurare actuale, doar: formolul (care prezenta inconvenientul de a insolubiliza cleiurile organice, ceea ce îngreunează mult intervenţiile de consolidare ulterioare) ;ortofenilfenolul şi pentaclorfenolatul de Na, care reacţionează cu pigmenţii pe bază de cupru. Luând în considerare aceste aspecte, cât şi formele avansate de degradare ca: desprinderile de grund, peliculă de culoare şi pânză de sub preparaţie; peliculă de protecţie cu pierderea aderenţei; fisuri, cojituri, cracheluri şi lipsuri ale stratului pictural; fragilizarea pulverulentă a pigmenţilor, verni îmbătânit, ars, granulat şi opacizat; pierderea rezistenţei mecanice a lemnului din suport, s-a impus schimbarea metodei chimice tradiţionale de dezinfecţie şi s-a optat pentru o metodă nedistructivă de sterilizare, care să nu prezinte efecte secundare (ceea ce ar fi îngreunat procesul ulterior de restaurare). Metoda aleasă a constat în iradierea cu raze gamma a celor şase icoane afectate. Operaţia s-a efectuat în cadrul Laboratorului “Betatron- ROMUPS” din Suceava, în condiţii tehnice corespunzătoaare şi a constat în expunerea, timp de 40 de secunde, la distanţă de 1 m de sursa 215
