Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Dr. Maria Lobonţ Puşcaş: Evoluţia arhitecturii tradiţionale în zona Satu Mare ţi Szatmár-Szabolcs-Bereg
sunt realizate din scânduri de brad, trestie, lut, şindrilă, paie, ţiglă17, poală'8 sau tablă. Materialele şi tehnica folosite la acoperirea caselor au fost influenţate atât de condiţiile climaterice, cât şi de dezvoltarea economică19, învelitorile realizate din materiale de natură vegetală au fost folosite o lungă perioadă de timp la casele ţărăneşti. Foarte târziu (sfârşitul secolului al XIX-lea, mijlocul secolului al XX-lea) locul lor va fi luat de învelitorile realizate din ceramică (ţiglă), tablă, poală (foarte rar a fost utilizată poala naturală din piatră). în categoria învelitorilor de natură vegetală în zona studiată au fost utilizate până în prima jumătate a secolului XX: • cele realizate din paie de cereale, în special cele cu fir lung de grâu şi secară; • cele realizate din stuf şi trestie; • draniţă ori şindrilă realizate din lemn de brad şi mai rar din lemn de fag sau stejar20. După modul de construcţie, casa ţărănească din zona studiată este caracterizată prin: 1. folosirea materialelor specifice de construcţie a lemnului, în special; 2. dimensiune şi formă: casele erau construite după aceleaşi planuri evoluând de la casa cu 1-2 camere, la casa cu 3-5 camere (în perioada de tranziţie a arhitecturii rurale anii 1960- 1980). Casă cu două camere şi tindă, Cămărzana, jud. Satu Mare 17 Gheorghe Focşa, op.cit., p. 255 18 Foaie de eternit folosită pentru acoperirea construcţiilor 19 Tibor Sabján, Tetőfedések (Sisteme de acoperire), Budapest, 2007, p.5 20 Inf.Păcurar Toader, 58 ani, Soconzel, jud. Satu Mare, 2010 Casă ţărănească din Soconzel, jud. Satu Mare Casă din Szamosszeg, Szatmar-Szabolcs-Bereg începând cu a doua jumătate a secolului XX arhitectura rurală îşi schimbă uşor înfăţişarea, casele ’’bătrâne ”fie sunt demolate, fie sunt transformate. Am identificat câteva motive care au dus la schimbările din cadrul arhitecturii rurale, astfel: în perioada 1960-1980 în comunităţile rurale este introdusă de stat obligativitatea folosirii unui proiect pentru construirea caselor, deci nu mai vorbim despre arhitectura vernaculară deşi avem în vedere arhitectura locală, ci vom vorbi despre arhitectura rurală ca formă contemporană a arhitecturii vernaculare ; există comunităţi în care apar noile tipuri de locuinţe în urma unor calamităţi naturale - “inundaţiile din 1970 la Szamosszeg au distrus parte din casele vechi, noile construcţii fiind acum realizate pe baza unor proiecte impuse”21. Informaţia de teren ne indică faptul că în perioada regimului comunist au fost obligaţi la adoptarea unor modele, a unor tipologii identice; în zona Oaş în cazul caselor, curţilor, împrejmuirilor persistă această tendinţă de „uniform” şi după schimbarea politică care a intervenit „am făcut casa mare aşe 21 Inf. Bodó János, 64 ani, Szamosszeg, Szatmar-Szobolcs- Bereg 83
