Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Tóth Zoltán: O pute de trecere în istoria caselor ţărăneşti de la sfârşitul secolului xix şi începutul secolului xx
funcţionează pe Valea Lechincioarei. Construită la începutul secolului XIX, a fost de mai multe ori recondiţionată, totuşi elementele constructive de bază au rămas aceleaşi. Ultima intervenţie asupra casei s-a făcut în 1941 când s-au construit o cameră de locuit şi un tâmaţ cu foişor, sub această formă regăsindu-se şi în prezent. Actualul proprietar este Văsălie Ion. Paleta morii este acţionată de apa din vale care este dirijată printr-un jgheab colector, jetul de apă fiind oprit de un stăvilar care se deschide manual pentru angrenarea mecanismului morii. Construcţia morii cu casa de locuit este clădită pe o fundaţie de piatră de râu şi piatră spartă. Pe această fundaţie este aşezată o talpă groasă de stejar pe care sunt clădiţi pereţii din bârne. Acoperişul este din două ape. Dacă iniţial moara a fost învelită cu paie, după ultima reconstrucţie ea a fost acoperită cu ţiglă. Compartimentarea clădirii este următoarea: - partea funcţională a morii este partea din faţă cu dimensiunile de 4x4 m, în subsolul căreia se află mecanismul cu roţile dinţate din lemn şi pietrele de moară. La nivelul solului se află un podium din scânduri unde se ţin sacii cu grâu sau porumb, de unde printr-o pâlnie de lemn se introduc boabele care sunt dirijate între pietrele de moară, unde se adună şi sacii cu produsul măcinat. Lângă camera morii se află o încăpere mai mică, de 2x4 m, prevăzută cu un pat, o masă, două scaune şi un lădoi. Acest spaţiu era destinat supravegherii, odihnei şi vămuirii produselor. Clădirea cuprinde o tindă de 3x5 m, cu acces la mecanism, camera morarului, camera de locuit şi o ieşire în spatele casei. Camera de locuit are dimensiunile 5x5 m şi îndeplineşte funcţie de bucătărie, dormitor şi cameră de zi. Majoritatea gospodăriilor din Cămârzana, construite în secolul al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, sunt din bârne de stejar, pe fundaţie de piatră crăpată şi piatră de râu, provenită din zona munţilor vulcanici ai Ţării Oaşului. Summary The research we made within the project SAMCULT was carried on both side of the border in five villages from Romania, Petreşti, Bogdand, Viile Satu Mare, Soconzel şi Cămârzana. and four villages from Hungary, Szamosszeg, Nyircsaholy, Nagyecsed şi Vállay. These villages are located on various landforms: from planes to hill area, to mountain area. Another characteristic of this area is the large number of ethnic communities: Romanian, Hungarian, Germans and Slovaks. The theme of the study is peasant architecture and the construction materials used in this kind of architecture. As an example I describe the oldest house from every village, with its most representative elements and the changes made to these houses according to the contemporary trends. Bibliografie: Bănăţeanu, Tancred, Arta populară din Nordul Transilvaniei, Baia Mare, Casa Creaţiei populare a Judeţului Maramureş, 1969 Butură,Vaier, Etnografia poporului român. Cultura materială, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978 Hauler, Ernest, Istoria nemţilor din Regiunea Sătmarului, Satu Mare, Ed. Lamura, 1998 Dunăre, Nicolae, Civilizaţie tradiţională românească în Curbura Carpatică Nordică, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984 Godea, loan, Arhitectura la români de la obârşii la Cozia, Oradea, Ed. Primus, Oradea, 2007 Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, voi. II, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1965 Pănoiu, Andrei, Din arhitectura lemnului, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1977 77
