Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Tóth Zoltán: O pute de trecere în istoria caselor ţărăneşti de la sfârşitul secolului xix şi începutul secolului xx
fiind o localitate de câmpie, cu trecere înspre dealurile din Zona Codru. Petreşti Este o comună situată în vestul judeţului Satu Mare la 12 km de oraşul Cărei pe DN 19 înspre Oradea. Este o aşezare de tip linear cu patru ramificaţii mai mari de pe şoseaua principală ce străbate comuna pe toată lungimea ei. Marea majoritate a caselor sunt aşezate perpendicular pe drum, în curtea din faţă sunt plantate flori, verdeaţă, viţă de vie. In a doua curte ,în spatele casei, în ogradă, dominantă este şura de mari dimensiuni 12 X 12 m, 12 X 16 m sau 16 X 16 m lângă care se află coteţul pentru porci, păsări şi goreul (spaţiu destinat depozitării porumbului). Şura are două uşi de mari dimensiuni 4X4 m în faţă şi în spate astfel permiţând accesul căruţei sau utilajelor agricole din grădină în ogradă. La sfârşitul secolului XIX terenul destinat unei gospodării ţărăneşti în comunele şvăbeşti era de 50 arii. Marea majoritate a caselor şvăbeşti construite la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX şi-au păstrat fonna iniţială a fundaţiei în schimb s-au făcut multe modificări ale faţadei casei, schimbând acoperişul cu două ape într-un acoperiş cu trei ape sau schimbând geamurile cu două deschideri în cele cu trei. în loc de jaluzele de lemn, s-au pus jaluzele de plastic cu geamuri termopan. Un exemplu de lăudat îl constituie cel al lui Nagy Maria pe strada principală 144 care, cu toate modernizările funcţionale ale casei, a păstrat originalitatea gospodăriei şvăbeşti. 9. Una dintre puţinele case şvăbeşti care nu a avut modificări este cea de pe strada Principală nr. 50, proprietari Karádi János şi Káradi Csaba. Construită la începutul secolului XX (1920-1925) păstrază toate caracteristicile unei case şvăbeşti de tip vagon, de formă alungită, dreptunghiulară, cu dimensiunile de 29 X 7,5 m, având legătură prin uşi între ele. De pe târnaţ are patru intrări în cele două bucătării, cămară şi grajd. în partea din faţă are o cameră curată de 5,5 X 3,5 m şi una mai mică pentru bătrâni de 5,5 X 2,5 m. Următorul tronson, tinda, este împărţită în două de o uşă şi un perete cu sticlă formând un hol şi o bucătărie de 3 X 3 m şi 2 X 3 m. A treia secţiune din casă are două camere de locuit, una de zi şi un dormitor de 3 X 5 m, urmată de o cămară cu urcare în pod, spais şi o pivniţă cu două uşi. Partea din spate are o bucătărie de vară de 4 X 5 m cu intrare de pe târnaţ, urmată de un grajd pentru cai şi vite. Pe toată lungimea ei, casa este prevăzută cu un târnaţ sprijinit pe stâlpi de lemn ciopliţi, fixaţi într-o talpă de fontă, iar în partea superioară un capitel dintr-o grindă traforată. în partea de intrare în prima bucătărie tinda are o extindere sub fonnă de foişor denumită filigorie, 3 X 3m. Acoperişul este în două ape în partea din faţă având două nişe pentru aerisire-iluminator. Casa are două hornuri unul cu afumătoare de came care acumulează fumul din patru camere şi din bucătărie şi în spate un hom al cuptorului din bucătăria de vară. 10. Casa de pe strada Principală nr. 18 proprietar Karádi Csaba este o casă şvăbească construită în 1880 cu ajutorul meşterilor din Vâllaj. Actualul proprietar i-a făcut mai multe modificări începând cu demolarea porţiunii din spate, grajdul şi bucătăria de vară, între anii 1960-1965, iar între anii 1968-1970 i-a transformat partea din faţă, schimbând total frontul casei. Acoperişul în două ape cu gibli a fost modificat cu un acoperiş cu pantă înclinată, iar cele trei geamuri cu două deschideri au fost schimbate în două geamuri cu trei deschideri. Planul de bază iniţial de 30 X 7,5 m s-a scurtat cu cinci metri ,componenţa încăperilor fiind următoarea: Partea dinspre stradă are o cameră de zi 4 X 6 m, un dormitor de 2,5 X 3,5 şi o baie de 2,5 X 3 m. Partea de intrare din tindă are un hol şi un dormitor de 3 X 4 m. Al treilea tronson a rămas la împărţirea iniţială, cu camera de locuit înspre târnaţ de 4 X 4 m şi dormitorul de 4 X 3 m. Spaţiul fostei cămări a fost transformat în hol şi bucătărie cu intrare înspre o baie de 2,5 X 4 m şi o bucătărie de tip living cu o cabină de gătit şi un spais (cămară de alimente). Ultimul tronson al casei cu intrare de la curtea din spate are un antreu cu urcarea în pod o bucătărie de vară pentru tăiatul porcului cu centrală termică, lângă care se află coteţul pentru păsări. Pe toată lungimea casei se află un târnaţ sprijinit pe stâlpi de cărămidă (stâlpii de lemn au fost înlocuiţi). Tâmaţul are o extindere de tip foişor în dreptul livingului. în holul al doilea se află intrarea la o pivniţă cu bolta clădită din cărămizi arse. Viile Satu Mare Localitatea situată la 15 km de municipiul Satu Mare în partea de sud-est pe DJ 193 c. în 74
