Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)

Dr. Viorel Ciubotă, Turuckó Sándor: Un urbariu al localităţii Petreşti necunoscut

14. Fluvii. Ape mari nici în apropiere, nici în hotarul localităţii nu sunt.

15. înălţimi. La 2-3 mile de această localitate sunt vii care produc un vin foarte bun.

16. Vărăritul. Nu are beneficii.

17. Venituri obşteşti. Nimic.

18. Ape. Deoarece apele sunt folosite la

adăpatul animalelor nu au beneficii.

19. Mori. La 2 mile se află mori de apă dar şi în localitate sunt patru mori pe uscat. Locuitorii acestei localităţi fiind liberi veniturile de la două mori pe uscat sunt folosite pentru ajutorarea celor săraci.

Lista dezavantajelor,

1. Pământuri. Nu sunt dezavantaje.

2. Fâneţe. Nu au nici un teren de coasă. La

1 sau 2 mile se pot cumpăra locuri pentru coasă pentru obţinerea fânului necesar animalelor pentru iernat.

3. Piaţa. Primăvara şi toamna au obiceiul săşi ducă bunurile lor la Satu Mare pe drumuri rele şi să cărăuşească cu animalele.

4. Păşuni. Având animale de lucru multe sunt nevoiţi să închirieze din satele învecinate pentru a-şi asigura hrana lor.

5. Lemne de foc. Neavând pădure pentru lemne de foc mulţi dintre locuitori cumpără lemne de foc pe care domnul le aduce pe drumuri foarte rele din pădurea sa.

6. Merendi. Locuitorii care prestează munci altora se duc la o distanţă de 1 milă sau mai mult pentru a câştiga bani.

7. Mori. Morile de apă fiind departe se ajunge la ele pe drumuri foarte rele.

5. Cât şi de ce calitate este terenul arabil şi râtul de cosit al unei persoane cu loc de casă şi câte mierţe de Pojon aduce unjugăr (hold) şi dacă se obţine şi otavă de pe râturi?

Până în prezent nu a fost nici o înregistrare în această privinţă. Mulţi proprietari de teren dau oamenilor lor unii mai mult alţii mai puţin teren, dar nu au aceeaşi valoare, sunt în care se poate semăna patru sau şase mierţe de Pojon dar sunt şi în care se poate semăna mai puţin de două mierţe de Pojon. Nefiind râturi otava nu se coseşte.

6. Ce fel de munci execută un colon şi cu câte animale şi dacă se socoteşte în ziua de lucru şi timpul necesar pentru mersul şi întorsul de la locul de muncă?

In ceea ce priveşte pe Excelenţa sa domnul conte Károlyi

Ce fel de munci se execută pentru acest domn

rezultă din urbariul anexat şi din răspunsul locuitorilor la punctul 1. Zilele cuprinse în urbariu au fost executate iar timpul efectuat cu mersul a fost socotit în ziua de lucru.

In ceea ce priveşte pe moştenitorii Csomaközy în prezent nu se execută munci în baza contractului, colonii cu animale de tracţiune fac patru sau cinci zile de arătură, iar cei fără animale, potrivit cerinţei domnului, muncesc 25 sau 26 de zile. în ceea ce priveşte pe doamna Ştefan Irinyi Până în prezent atât colonii cu animale cât şi cei fără animale au executat 8 sau 9 zile, cei cu vite executau aceste munci prin arat. în ceea ce priveşte pe doamna Francisc Bagossy

Colonii cu animale sau fără animale, anual executau 15 zile, dar până în prezent nu au arat mai mult de o zi sau două ci au prestat munci la cererea stăpânului, iar cei fără animale au prestat aceste munci cu braţele, în ceea ce priveşte pe doamna loan Sullyok Are un singur om care execută anual 15 zile cu braţele dar şi acestuia ca celorlalţi în ziua de lucru s-a socotit şi timpul cu mersul şi venitul.

7. Dacă dau locuitori nona stăpânului ? Dacă da din ce fel de produse şi cât? De când este acest obicei? Nona este introdusă şi în acest judeţ? Şi în locul altor dări? In afară de aceste dări se datorează anual şi altele fie în bani, fie în alt mod?

în ceea ce priveşte pe domnul Demetriu Râcz Numai la acest domn au dat nona din grâu, din orz şi din ovăz. Ceilalţi proprietari au perceput nona în cazul în care nu a fost recoltă din toate, inclusiv din albine. Dar de când îşi aduc aminte locuitorii plata nonei în judeţe a sărăcit populaţia.

Decima la contele Károlyi Antal se răscumpără prin participarea la seceriş iar în privinţa celorlalte dări se execută potrivit contractului, în ceea ce priveşte pe moştenitorii Csomaközy Fiecare colon dădea două găini, jumătate de litră de unt şi trei florini renani, în ceea ce priveşte pe doamna Ştefan Irinyi Potrivit cerinţei acestuia fiecare contribuabil dădea doi fonţi de ghem de sfoară de cânepă şi o iţă de unt ( aproximativ 800 gr.).

8. Câte locuri pustii sunt în această localitate? De când s-au pustiit şi cine foloseşte aceste locuri pustii?

în această localitate nu există nici o gospodărie pustie.

9. In această localitate sunt iobagi veşnici sau nu?

39