Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Monica-Ioana Dumitru: Cuvânt introductiv
PETREŞTI - Mezöpetri - Petrifeld Judeţul Satu Mare Comuna Petreşti este situată în nord-vestul României, pe drumul naţional DN19, la 20 km de punctul de trecere a frontierei în Ungaria (prin Valea lui Mihai sau Urziceni). Denumirea de Mezeu Petri este atestată documentar în anul 1316 (poss. Mezeupetri).. Contele Károlyi Alexandru a fost cel care a iniţiat începând cu anii 1711-1712 procesul de colonizare a zonei cu şvabi catolici, astfel că în anul 1740 contele întemeiază la Petreşti ultima colonie din şirul celor 8, la Petreşti stabilindu-se o populaţie ce îşi avea originile pe malul Rinului. în anul 1742 locuiau 44 de familii şvăbeşti, iar în 1774 numărul lor ajunsese la 99. Potrivit recensământului efectuat de biserica catolică în anul 1777, numărul catolicilor şvabi era de 770. în anul 1834 în urma unui cutremur devastator toată comuna a fost transformată într-o ruină. în anul 1875, după un incendiu pustiitor, au fost distruse mai multe case, şcoala şi biserica. Comunitatea a fost greu încercată în anul 1945 când peste 200 de şvabii au fost deportaţi în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Muzeul Judeţean Satu Mare organizează din 1994, anual, alături de Forumul Democrat German, un simpozion dedicat acestui dramatic eveniment. în anul 1993 Muzeul Judeţean Satu Mare, cu sprijinul Primăriei locale, a înfiinţat Muzeul Şvăbesc. SOCONZEL - Kisszokond Judeţul Satu Mare Localitatea aparţine comunei Socond, situată la 40 de km de municipiul Satu Mare, accesul auto facându-se pe drumul judeţean 193 A, iar de la Socond la Soconzel pe drumul judeţean 193F. Se învecinează cu localităţile Cuţa, Hodişa, Stâna, şi cu judeţul Maramureş. Prima atestare documentară a localităţii Socond datează din 1424. în secolele XV-XVI domeniul aparţinea familiei Dragffy, pentru ca din secolul al XVIII-lea să intre în stăpânirea familiei Károlyi. în localitatea Soconzel a existat o frumoasă biserică din lemn, construită în anul 1777, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Din păcate această biserică a fost mistuită de un incendiu în anul 2009. Din anul 1985 slujbele religioase sunt săvârşite în biserica nouă. Soconzelul face parte din zona etnografică Codru, denumirea provenind de la pădurile de fag şi de stejar existente aici până spre sfârşitul secolului XIX. Zona deosebit de pitorească, dar greu accesibilă, oferă farmecul obiceiurilor de odinioară, pe care locuitorii încearcă să le reînvie, prin folclorul şi dansurile codreneşti, amintind aici tradiţionalul „danţ la şură”, prilej de socializare dar şi de etalare a splendidelor costume populare. în vecinătate se desfăşoară anual, în luna august, „Festivalul folclorului codrenesc” de la Oţeloaia. 11
