Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Nicolaie Edroiu: Cercetări genealogice privind boierimea făgărăşeană: Ioan Cavaler de Puşcariu şi Andrei Veress
domeniu. Dificultăţile care în timpul vieţii genealogistului au făcut să întârzie cu o jumătate de secol publicarea celor două mari lucrări prin care s-a impus în istoria Genealogiei (Date istorice privitoare la familiile nobile române şi Fragmente istorice despre boierii din Tara Făgăraşului) au întârziat, iată, cu un secol reeditarea acestora şi cu un secol şi jumătate publicarea materialului neinclus atunci, rămas în copii manuscrise. X în perioada interbelică preocuparea pentru cercetarea genealogică a familiilor nobiliare şi boiereşti româneşti la nivelul Transilvaniei este continuată de istoricul Andrei Veress. Bun cunoscător al structurilor instituţionale transilvănene, al documentaţiei istorice privind epoca Principatului, A. Veres avea iniţiativa elaborării unei lucrări privitoare la Boieri si nemesi români din Ardeal si Ungaria. Lucrarea însăşi urma să fie un corpus genealogic şi deopotrivă unul heraldic referitor la boierimea şi nemeşimea românească din Transilvania şi părţile vestice, subintitulându-se de altfel : (Diplome. Steme, Genealogie. Note). Conform proiectului editorial avansat de istoria Editurii I. Cărăbaş din Bucureşti în 1936 şi formulat de acesta în prospect sumar, lucrarea urma să conţină textul diplomelor de înnobilare date de regii Ungariei şi principii Transilvaniei între anii 1535 - 1848, cele mai multe inedite şi aflate în arhivele din România şi Ungaria"19. într-un proiect anterior expus într-o scrisoare adresată lui Constantin Moisil în decembrie 1935, acesta fiind preşedinte al Societăţii Heraldice Române, Andrei Veress preciza că are în vedere pentru lucrarea cu titlul menţionat, diplomele şi scuturile primite de români de la regii şi principii celor două state între anii 1440 - 184830. Din manuscrisul lucrării, păstrate în Biblioteca Academiei Maghiare de Ştiinţă din Budapesta (ms. nr. 451 al Bibliotecii), rezultă cu prisosinţă că proiectul editorial a fost urmat întocmai de A. Veress. în cuprinsul lui se găsesc transcrieri ale acestor diplome, transcrieri datorate mai multor mâini, fiindcă istoricul a angajat copişti cunoscători ai paleografiilor latine şi maghiare medievale şi premoderne. Prospectul editorial mai anunţa că urma să fie dată descrierea în ordine cronologică a stemelor boierilor şi nemeşilor români nobilităţii de Mircea Popa, Nobilii români din Transilvania, în “Tribuna", (Cluj), S. N. IV, 1992, nr. 46 - 47 (19 nov. - 3 dec.), p. 2. 311 Ibidem. 287
