Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
92 mâl, este slab arsă şi are un decor simplu, ori este chiar nedecorată, şi o fază evoluată, cu ceramică cenuşie şi neagră, bine arsă, lustruită, şi cu decor bogat şi semnificativ, faza B. Pentru confirmarea acestei ipoteze este absolut necesară o săpătură sistematică. 68. TAUŢ (corn. Tauţ, AR) Deluţ Punctul se găseşte în marginea de sud-est a satului. Este un deal mai mic, cu diametrul de cca. 100 m la bază şi o înălţime de 12-15 m) în chiar malul stâng al râului Cigher şi închide intrarea dinspre vest în microdepresiunea Tauţ-Nadăş. Are vârful plat şi pantele foarte abrupte, constituind un excelent punct strategic apărat natural, curs de apă şi vizibilitate mare în toate direcţiile. Locuirea eneolitică descoperită în anul 1975 prin cercetări de teren257, redusă ca suprafaţă, a fost deranjată de o fortificaţie feudală şi, ulterior, de construcţii modeme. Materialul arheologic provine din erodarea marginilor platoului şi, cu toate că suprafaţa este mică, el este deosebit de bogat. Construcţiile eneolitice de pe platoul dealului au suferit în urma unor incendii puternice, stratul de arsură fiind vizibil şi astăzi în zonele unde eroziunea este mai accentuată. Deşi starea materialului ceramic este extrem de fragmentară s-au putut reconstitui câteva forme ceramice. Forma predominantă este cupa şi fructiera cu picior (înalt, scund ori cilindric), cu perforaţii ce variază în raport de înălţime258. Din acest tip face parte şi o fructieră cu picior înalt, găsită întreagă; are 6 perforaţii ovale dispuse alternant în două registre suprapuse. Pe corp are 4 proeminenţe-cioc perforate. Este confecţionată din pastă fină, omogenă, de culoare brun-roşcată, cu angobă maronie, lustruită, care s-a desprins, arsă secundar în partea inferioară a piciorului259 (pl. 121/9, Muzeul Judeţean Arad, inv. complementar). 257 E. Pădureanu, Ziridava, X, 1978, pp. 33-44. 258 Ibidem, pp. 34-35, fig. 3/3-4, 6, 8; 4/1; Gh. Lazarovici, op. cit., fig. 2/18; 8/4-5; 9/9, 11,15. 255 Ibidem, fig. 5/31 şi 5/1; Ibidem, fig. 8/5.
