Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
89 grosiera, intermediară şi mai ales fină, de culoare cenuşie, roşiatică şi maronie, având ca degresant nisip, şi fiind în general slab arsă. Categoria fină este uneori angobată. Ornamentica este simplă şi este reprezentată numai de ornamente plastice: proeminenţe perforate şi semiperforate de diferite mărimi, în funcţie de dimensiunile recipienţilor (pl. 120/1-3, 5-8, 11). Aşezare Tiszapolgár A. 65. ŞOFRONEA (com. Sofronea, suburb. Mun. Arad, AR) Hotarul satului Din hotarul comunei, care se găseşte într-o zonă de câmpie înaltă, la nord de municipiul Arad, provin mai multe materiale descoperite prin cercetări de teren şi donate de N. Kugelman, în anul 1973 (Muzeul Judeţean Arad, inv. 15259-15275, pl. 120/12-15 şi 121/1-8). Fragmentele ceramice provin de la vase de culoare cenuşie şi roşiatică, confecţionate din pastă omogenă, având ca degresant nisip fin şi cioburi pisate. Netezirea este superficială şi numai ceramica semifină mai păstrează urme de angobare. Şi ornamentica are unele particularităţi. Pe lângă tradiţionalele proeminenţe perforate şi semiperforate şi gurguie, apar torţi tubuläre sub buza vaselor şi butonii alungiţi (segmente de brâu), crestaţi, dispuşi orizontal sau oblic pe corpul vaselor. Aceste elemente de decor reliefează, fie o aşezare Tiszapolgár foarte timpurie, fie existenţa unui nivel neolitic târziu sub nivelul eneolitic. Aşezare Tiszapolgár A. 66. ŞOIMUŞ (corn. Someş-Odorhei, SJ) Peştean Pe dealul „Peştean” din hotarul localităţii, cu ocazia unor cercetări perieghetice, a fost identificată, în anul 1978, o aşezare Tiszapolgár. O primă semnalare a punctului o face E. Lakó, încadrând situl în cultura Tisa II251. «I E. Lakó, ActaMP, V, p. 71, pl. XX/4-10.
