Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
85 concentrice). Un decor deosebit, nemaiîntâlnit este brâul organic sub buza îngroşată a unei oale bombate (pl. 122/1). Uneltele sunt bine reprezentate de două dăltiţe din andezit, bine şlefuite (pl. 122/13-14), lame (pl. 122/2-3) şi răzuitoare din obsidiană (pl. 122/4) şi corneene (pl. 122/8). Pe baza acestui material (pl. 122/1-15), aşezarea se datează în faza B a culturii Tiszapolgár. 60. SUPURU DE JOS (com. Supur, SM) Dealul Sentiului Prin cercetări de teren, în acest punct, a fost identificată o aşezare Tiszapolgár229 230 la marginea de sud-vest a localităţii, la 200 m în stânga şoselei Zalău - Satu Mare, pe prima terasă înaltă din stânga râului Crasna. Materialul ceramic descoperit este lucrat din pastă neomogenă, lucrat neîngrijit şi, în general slab ars, fiind ornamentat cu proeminenţe perforate şi semiperforate. Datorită fragmentării nu se pot reconstitui forme ceramice. In afară de chirpici a mai fost descoperit şi un deşeu din obsidiană. Materialul se găseşte în colecţia Muzeului Cărei, pl. 116/1-10. Menţionăm faptul că din albia Crasnei provine un topor de cupru tip Jászladány, de dimensiuni reduse2^0 (Muzeul Cărei, inv. 24), găsit în anul 1959, distanţa dintre sit şi Crasna fiind de 300 m. Pe baza materialului ceramic aşezarea se datează în faza timpurie, A, a culturii Tiszapolgár. 61. ŞIMAND (corn. Şimand, AR) Loc neprecizat Dintr-un loc neprecizat, de pe teritoriul localităţii, provin mai multe fragmente de vase cu picior prevăzute cu perforaţii rotunde, descoperite la sfârşitul secolului IX. Materialele au ajuns la 229 Cercetările de teren au fost efectuate de I. Németi în anii 1972 şi 1977 (material în Muzeul din Cărei, inv. 2142-2143 şi 3831-3842). 230 Al. Vulpe, op. cit., 1975, p. 38, cat 99A; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 17.
