Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
80 dominantă şi uşor de apărat (platoul are pe trei laturi pante foarte abrupte), cu vizibilitate mare spre întreaga vale a Crişului, putând astfel controla accesul spre o regiune deosebit de bogată în resurse naturale: cupru, marmură, andezit, ş.a. Să mai precizăm că nu au fost găsite urme de fortificare a aşezării eneolitice pe platou. Pe baza materialului arheologic descoperit, (el se găseşte în colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor, din Oradea) aşezarea se poate data în faza A a culturii Tiszapolgâr. 57. SÂNTANA (corn. Sântana, AR) a. Holumb Punctul Holumb"08 se află la cca. 7 km vest de localitate, în apropierea încrucişării şoselei Arad-Oradea cu drumul judeţean Sântana-Curtici, la aproximativ 800 m în stânga acestuia din urmă. Teliül propriu zis are o formă rotundă, cu un diametru de 40 m, fiind înconjurat de un şanţ de 5 m lăţime; este plasat periferic de aşezarea eneolitică mult mai întinsă (diametrul peste 200 m). Sondajul practicat pe tell în anul 1963 de către S. Dumitraşcu208 209 s-a concretizat printr-o secţiune de 10 x 1,2 m plasată în centru. Stratigrafia a pus în evidenţă existenţa unui strat de cultură gros de 2,6 m. în stratul vegetal, cca. 40 cm, au apărut materiale amestecate: neolitice210, Bodrogkeresttir211, precum şi ceramică din epoca bronzului. Stratul de cultură Tiszapolgâr gros de 2,2 m reprezintă un singur orizont cultural cu cinci nivele de locuire delimitate clar prin platforme de lut cu urme de arsură212. Şi materialul ceramic descoperit, foarte unitar pe toată grosimea stratului de cultură eneolitic, confirmă rezultatele stratigrafiei. 208 In registrul inventar II de la Muzeul judeţean Arad figurează şi denumirile „Dealul popii”, „Dâmbul popilor” şi „Papokhalma”, înscrise cu ocazia înregistrării materialelor provenind de aici din donaţii şi cercetări de teren în anii 1951, 1962 şi 1973. 209 D. Popescu, SCIV, 15, 1964, 4, p. 557; idem, Rev. Muz., 1964, 2, p. 192; M. Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, I, 1964, p. 361; M. Rusu, op. cit., p. 80; S. Dumitraşcu, Banatica, 3, 1975, pp. 25-32; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 17; M. Rusu, E. Domer, I. Ordentlich, Ziridava, XIX-XX, 1996, pp. 15-57, nota 11. 210 S. Dumitraşcu, op. cit., fig. 43. 211 Ibidem, fig. 5. 212 Ibidem, fig. 1, profilul nordic al secţiunii.
