Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)

II. Catalogul descoperirilor

73

46. RĂSTOLŢU DEŞERT (com. Agnj, SJ)

Pusta

In partea de hotar numit Pusta, situat la cca. 2 km est de sat a fost descoperită prin cercetări de teren o aşezare aparţinând culturii Tiszapolgâr şi una Coţofem170. Fragmentele ceramice provin de la vase confecţionate din pastă grosieră şi fină, au ca degresant pietrişul şi nisipul fin şi sunt de culoare cărămizie şi cenuşie. In general sunt neornamentate având numai decorul tradiţional: perforate, care apar frecvent171. Aşezare Tiszapolgâr timpurie, A. Punctul este cuprins în repertoriul descoperirilor din România1 '2.

47. RĂSTOLŢU MARE (corn. Buciumi, SJ)

a. Capul dealului

Situl se găseşte la 500 m est de sat şi a fost descoperit prin cercetări de teren. Materialele găsite aici pun în evidenţă două nivele de locuire preistorică: o aşezare din neoliticul târziu şi una Tiszapolgâr173. Ceramica eneolitică are culoare cenuşie şi cărămizie şi conţine în pastă mult nisip. Este în general neornamentată, doar proeminenţe-cioc apar relativ frecvent174. Colecţia Muzeului judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, inv. CC 115/1974 şi 455/1977. Aşezare Tiszapolgâr, faza A.

b. Calea oilor

Punctul se găseşte tot în partea de est a localităţii, în apropierea celui precedent. Cu ocazia diferitelor lucrări agricole, de aici au fost adunate mai mult material arheologic constând în fragmente ceramice, unelte de piatră şlefuită, fragmente de lame de silex şi mult chirpici în calupuri man175 176. Ceramica este de culoare cenuşie şi cărămizie şi, în general, este neomamentată170. Tot în

170 E. Lakó, op. cit., p. 63.

171 Ibidem, pl. XII/3-5, inv. CC 269-270/1966,275/1966 şi 396-398/1970.

172 Gh. Lazaiovici, op. cit., p. 16.

173 E. Lakó, op. cit., p. 64, pct. b.

174 Ibidem, pl. XIII/3-5.

175 Ibidem, pp. 65-66.

176 Ibidem, pl. XV/9-12.