Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
63 se pot reconstitui multe forme iar ornamentaţia se reduce la proeminenţe-cioc perforate şi barbotină fină stropită. Dintre uneltele din piatră şlefuită menţionăm un şlefuitor fragmentar din andezit. Tot de aici semnalăm şi trei fragmente ceramice Coţofeni. Muzeul judeţean de istorie şi artă Zalău, inv. CC 51/1976, pl. 126/5-9. Aşezare Tiszapolgár A. 35. OARŢA DE SUS (corn. Oarţa de Jos, MM) Măgura Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în anul 1970 pe dealul Măgura, un pinten muntos cu maluri abrupte aflat la marginea de vest a satului, a fost descoperită, pe lângă alte materiale ce atestă o locuire Coţofeni şi Laténe şi o aşezare, probabil foarte mică, aparţinând culturii Tiszapolgár. Materialele eneolitice au apărut la baza stratului de cultură şi reprezintă fragmente ceramice puternic corodate, ornamentate cu proeminenţe-cioc şi cu perforaţii rotunde la picioarele de vase, multe microlite (lame şi nuclee) din obsidiană şi silex precum şi unelte din piatră şlefuită120. Semnalăm şi o altă aşezare Tiszapolgár care se găseşte într-o zonă joasă, mlăştinoasă, pe teritoriul localităţii, denumită „Oarză”, unde prin cercetări de teren au fost descoperite mai multe fragmente ceramice specifice culturii121. 36. OLARI (corn. Olari, AR) Movilă Situl este cunoscut datorită sondajului efectuat aici în 1964 când s-a descoperit o aşezare Tiszapolgár şi două morminte de înhumaţie cu scheletul chircit datând din epoca bronzului122. Punctul se găseşte la 5 km sud de localitate, în apropierea drumului ce duce la Sântana, într-o zonă de câmpie înaltă, şi este 120 E. Comşa, C. Kacsó, MCA, X, 1973, pp. 47-51; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 16. 121 Material inedit în colecţiile Muzeului judeţean Maramureş, Baia Mare, informaţii amabile oferite de I. Stanciu şi C. Kacsó. 122 D. Popescu, SCIV, 16,1965, 3, p. 590 („aşezare tip Tisa”).
