Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
58 butoni simpli (pl. 99/12) şi un vas cu pereţii drepţi şi buza uşor evazată (pl. 100/2). Menţionăm şi faptul că în zona estică a S. IV apar şi câteva fragmente izolate cu decor specific culturii Coţofeni fără să apară totuşi vreun complex aparţinând acestei culturi (pl. 98/3, 8-9; pl. 99/1-2 şi pl. 101/13). Secţiunea a V-a, paralelă cu precedentele trei, de 22,3 x 1 m, având aceeaşi stratigrafie, a pus în evidenţă patru gropi (G. 9-12) şi o locuinţă de suprafaţă, L. 6 (pl. 12) care apare în dreptul m. 8 având dimensiunile de 3 x 2 m. Se prezintă ca o îngrămădire de cioburi cu puţin chirpici şi câteva pietre. Ceramica provenind din L. 6 aparţine mai multor tipuri ceramice: cupe, oale, castroane, etc. ornamentate cu proeminenţe-cioc perforate şi semiperforate, butoni şi impresiuni (pl. 102-103). Secţiunea a Vl-a a fost trasată în zona sudică şi este orientată E-V. Are dimensiunile de 21 x 1 m şi aceeaşi stratigrafie numai că, aici, lutul galben apare la -45 cm. Nu au fost găsite complexe sau obiective arheologice, cu excepţia câtorva fragmente ceramice în stratul de cultură care, în această secţiune, este şi mai subţire. Secţiunea a Vll-a, de 32 x 1 m a fost trasată între S. VI şi S. II având aceeaşi orientare. Nu au fost descoperite complexe. Numai la mijloc (m. 15-17) am găsit resturile unei locuinţe de suprafaţă care, însă, nu a fost dezvelită (pl. 12). Din stratul de cultură provine un bogat şi semnificativ material arheologic (pl. 14/1-6; 105/1-6, 8, 16, 18) atât ca forme - cupe, castroane, pahare - cât şi ca decor. Menţionăm de aici şi câteva fragmente de funduri de vase care poartă imprimată textura rogojinei pe care au fost puse la uscat (pl. 108/4-6, 8). Cu privire la locuinţe se poate remarca faptul că acestea nu au o orientare uniformă; două sunt orientate NV-SE (L. 2 şi L. 5), una NE-SV (L. 1), una E-V (L. 4) şi una, probabil N-S (L. 6). De asemenea, distanţele dintre ele (cele mai apropiate fiind L. 4 şi L. 6, la 2 m şi L. 4 - L. 5, L. 5 - L. 6 la câte 3 m) nu permit aprecieri cu privire la existenţa unei structuri interne clare a aşezării. Mai trebuie menţionat şi faptul că, deşi s-au săpat mai bine de 250 mp din teritoriul sitului nu a fost descoperită nici o vatră şi nici vreo groapă menajeră, de provizii, de exploatare a
