Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
55 perforaţii în picioarele tronconice de vase, mai rar barbotina fină şi inciziile ori striunle. Secţiunea a II-a (S. II) a fost trasată în lăţimea aşezării şi este orientată E-V, fiind dispusă perpendicular pe S. I. A avut dimensiunile de 58 x 1 m şi aceeaşi stratigrafie, cu menţiunea că stratul de cultură dispare în dreptul m. 52 (pl. 12 şi 13) unde panta coboară brusc. In S. II au fost descoperite patru gropi şi două locuinţe (pl. 12). In privinţa gropilor trebuie să menţionăm că au fost descoperite în total un număr de 12, toate având aceleaşi dimensiuni, 130 x 100 cm, de formă rectangulară cu colţurile uşor rotunjite, şi orientare N-S, cu o mică deviere NNV-SSE, la trei gropi. Adâncimea lor diferă de la -35 cm (G. 8) la -65 cm (G. 1 şi G. 9) de la nivelul actual. Pereţii tuturor gropilor sunt arşi la roşu şi au o grosime medie de 5 cm. Conţinutul lor este, de asemenea, unitar: strat de cărbune (platformă), pietre de râu găsite întotdeauna deasupra stratului de cărbuni, oase omeneşti (?) calcinate (în G. 1-3 şi G. 8) şi foarte puţine fragmente ceramice eneolitice (în jumătate dintre gropi G. 1-3, 5, 7 şi 11). Autorul săpăturii presupune că aceste gropi ar reprezenta gropi pentru provizii şi că ar putea aparţine nivelului eneolitic, de altfel singurul pus în evidenţă în timpul cercetărilor din acest loc. Având în vedere faptul că toate gropile străpung stratul de cultură Tiszapolgâr (pl. 13), că prezintă o anumită tipizare (mod de săpare, lutuire şi ardere, formă, dimensiuni, adâncime, orientare) şi nu în ultimul rând conţinutul acestora, credem că ele au fost săpate ulterior, au o altă destinaţie, deocamdată incertă, şi că ar putea aparţine epocii imperiale romane târzii105, având bune analogii în nord-vestul României106 şi în regiunea Tisei superioare107. Fragmentele ceramice, puţine, ajunse în gropi, nu prezintă ardere suplimentară; ele pot proveni din stratul de cultură şi au ajuns acolo ulterior. 1051. Stanciu, Satu Mare StCom, XIII, 1996, p. 71. 106 Ibidem, pp. 71-73. Pentru analogii generale şi destinaţia gropilor vezi şi I. Stanciu, ActaMP, XVIII, 1994, pp. 137-138 (nota 10). 107 V. Kotigorosko, Ţinuturile Tisei superioare în veacurile III a. Chr. şi IV p. Chr. (perioadele Laténe şi romană), 1995, p. 116.
