Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
Postfaţă
385 acest aspect, autorul nu poate trage concluzii certe sau emite generalităţii, însă, aşa cum am mai reliefat, noi suntem tentaţi să punem aceste fenomene pe seama factorilor climaterici. Pe lângă analiza facturii ceramicii, un alt criteriu de separare a celor două faze evolutive ale culturii Tiszapolgár, respectiv A şi B, utilizat de autor, este cel al tipului de locuinţă, pe baza descoperirilor de la Dăbâca19 şi Oradea-Salca20, bordeiul fiind specific fazei timpurii iar locuinţa de suprafaţă celei târzii. însă, concluzia se bazează numai pe observaţiile stratigrafice, materialul publicat de la Dăbâca este unitar, neexistând nici un criteriu de diferenţiere tipologică a lui21 iar cel de la Oradea provine din săpături mai vechi şi este publicat fragmentar. în aceste condiţii, argumentaţia nu ni se pare suficientă pentru astfel de aprecieri. Un alt aspect asupra căruia ne exprimăm anumite rezerve, sunt aprecierile autorului cu privire la tipologia gropilor şi utilitatea acestora. Astfel, potrivit autorului, gropile pentru exploatarea lutului, de obicei, se găsesc plasate la marginile aşezărilor şi au fost astupate imediat după terminarea exploatării; ar fi o explicaţie pentru conţinutul sărac în materiale arheologice ale acestora. în acest sens autorul menţionează gropile G. 5 şi G. 6 de la Carei- Coyard, însă nu cunoaştem analogii, nici în mediul cultura Tiszapolgár şi nici în alte medii culturale înrudite sau contemporane cronologic, care să confirme o astfel de ipoteză; gropile pentru exploatarea lutului, în momentul terminării exploatării lutului fiind transformate în gropi menajere. Nu se justifică ipoteza astupării gropilor de exploatare a lutului pentru ca ulterior comunităţile să recurgă la excavarea de noi gropi destinate special depozitării deşeurilor menajere; ar reprezenta o risipă de efort şi timp pentru comunităţile culturii Tiszapolgár. 19 N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1976 p. 142-160. 29 D. Ignat, ActaMN, XIV, 1977, pp. 18-19. 21 N. Vlassa, op. cit., p. 143.
