Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
IV. Periodizare a şi cronologia descoperirilor Tiszapolgár în vestul României
168 Rezumând opiniile despre geneza culturii Tiszapolgâr se pot distinge două direcţii plauzibile: a) Evoluţia locală a culturilor neolitice târzii (Tisa, Herpály, Csőszhalom) şi a grupurilor culturale din jurul Munţilor Apusem (unele nedefinite deocamdată cu destulă claritate), cu unele influenţe sudice, până la formarea culturii. b) Dezvoltarea etapelor târzii ale culturilor neolitice şi interpunerea fenomenului sau etapei denumită Prototiszapolgár, inclusiv a grupelor locale, care au dus la apariţia culturii. Substanţial, cele două opinii sunt foarte apropiate, ceea ce le diferenţiază fiind marcarea unei etape tranzitorii (Prototiszapolgár) care de fapt se manifestă prin aceleaşi fenomene ca şi în cazul primei opinii, şi anume renunţarea comunităţilor la pictarea ceramicii şi separarea cimitirelor de aşezări. Opinia cea mai mult acceptată este aceea a dezvoltării paralele şi prelungă a amintitelor culturi neolitice târzii, penoada tranzitorie constituind, de fapt, prima fază a culturii Tiszapolgâr. Argumentul principal adus de I. Bognár-Kutzián îri susţinerea acestei opinii este că în zonele periferice ale culturii, cum ar fi Banatul, Serbia de Nord, Transilvania, sau chiar în unele zone din vestul arealului, cultura Tiszapolgâr apare deja gata formată77. Nuanţând puţin, astăzi putem afirma că numai în Banatul de vest sau de câmpie cultura apare într-o fază evoluată, regiunile înalte bănăţene constituind o zonă de geneză a cultură78. Cele mai semnificative descoperiri din etapa timpurie sunt aşezările de la Jupa'9 şi Slatina Timiş80. Aceeaşi situaţie se poate constata şi pentru Transilvania unde, în zona de sud-vest, cultura îşi face apariţia numai în faza târzie81 pe când în regiunea de nord-vest a acesteia, prin descoperirile de la Aşchileu 77 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 172-182. 78 A. S. Luca, Tibiscum, VIII, 1993, pp. 27-33. 79 Ibidem; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 15. 80 Gh. Lazarovici, I. Munteanu, St.Com. Caransebeş, IV, 1982, pp. 121-135; A. Oprinescu, Banatica, 6, 1981, pp. 43-50; idem, Symp. Thrac., 9,1992, pp.15-19. 81 P. Roman, Banatica, 2, 1973, pp. 60-61; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 10.