Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
I. Introducere
15 anuală a precipitaţiilor cuprinde valori între 500 şi 600 mm în câmpia joasă a Crişurilor şi peste 1.400 m pe munţii înalţi1 Vânturile sunt condiţionate de aceiaşi factori ca şi temperatura şi precipitaţiile, având direcţii preponderent vestice, nord-vestice, sud-vestice ori nordice şi mai puţin estice. Dacă ţinem seama de faptul că situaţia geoclimatică nu a suferit modificări esenţiale din eneolitic şi până în zilele noastre şi că în amintita epocă a existat un optimum (o climă mai caldă şi mai uscată)13 14 se poate aprecia că regimul climatic a fost foarte propice pentru purtătorii culturii Tiszapolgâr din vestul Romáméi Reţeaua hidrografică este reprezentată de râurile Mureş, Crişul Alb, Crişul Negru şi Crişul Repede, Barcău, Ier, Crasna şi Someş, care toate au un curs orientat de la est spre vest, ca de altfel şi „căderea” în trepte a reliefului. Cu excepţia Mureşului, toate celelalte râuri îşi au obârşia şi afluenţii mari ai bazinului hidrografic în Munţii Apuseni. In zonele de câmpie toate râurile meandrează puternic iar în zona joasă, de subsidenţă, au produs accentuate fenomene de înmlăştinire. Pentru a se limita inundaţiile, râurile din vestul României au fost supuse unor vaste lucrări de îndreptări de cursuri, îndiguiri şi canalizări încă de pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea15. în epocile vechi importanţa reţelei hidrografice este dată atât de faptul că ea asigura o rezervă apreciabilă de hrană (peşte, scoici, ş.a.m.d.) dar şi pentru că oferea posibilitatea practicării unei agriculturi primitive, cu deosebire în zonele de luncă, mai puţin împădurite şi cu un sol deosebit de fertil. Dar râurile erau folosite în egală măsură ca reţele de comunicaţie între diversele zone şi regiuni, comunităţile culturii Tiszapolgâr folosind cu eficienţă în relaţiile lor de schimb şi văile acestor râuri16. O importanţă aparte pentru aşezările eneolitice au avut-o mlaştinile, lacurile şi lăcoviştile din zonele joase, inundabile, atât din punct de vedere economic cât, 13 I. O. Berindei, Gr. P. Pop, op. cit., pp. 32-34. 14 VI. Dumitrescu, Al. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, 1988, p. 22. 15 M. Botzan, Apele în viaţa poporului român, 1984, pp. 304-316. 16 I. Bognár-Kutzián, op. cit., 1972, pp. 160-164.
