Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
141 Trebuie să menţionăm faptul că impresiunile descrise până aici constituie şi un element de cronologie internă a culturii, apariţia lor marcând începutul fazei B. Tot ca decor imprimat, ce-i drept, neintenţionat îl reprezintă impregnarea pe fundul vaselor a modelelor de împletituri ale rogojinelor pe care au fost puse la uscat vasele proaspăt confecţionate. în vestul României acest tip de decor de „pseudoomamentare” a fost găsit la Carei-Staţia de epurare (pl. 73/1) şi Homorodu de Sus (pl. 92/9 şi 108/4-6) ca şi la Suplacu de Barcău219. Bune analogii pentru acest fel de ornament se găsesc în descoperirile Tiszapolgâr din Banat220 şi Transilvania221. 2. Decorul incizat este destul de rar întâlnit pe ceramica Tiszapolgâr şi constă din linii incizate care, în general, demarcă componentele tipurilor ceramice, decorează proeminenţele-cioc sau se găsesc în interiorul ori pe buzele unor vase. In zona noastră se găsesc pe ceramica descoperită la Berea (pl. 20/9), Carei-Cozard (pl. 35/11; 68/5), Dindeşti (pl. 81/2), Dumbrava (pl. 89/7) şi Ip (pl. 123/13) din sectorul nordic, la Tauţ222 în cel sudic şi la Oradea223. Acest tip de decor se găseşte şi la Parţa224 şi Dăbâca225. Tot un decor incizat îl reprezintă şi striurile, destul de rar observate pe ceramica Tiszapolgâr în vestul României la Foieni (pl. 24/13), Dindeşti (pl. 83/6), Homorodu de Sus (pl. 92/8) şi Pişcolt (pl. 112/3). Originea acestui tip de ornament pentru ceramica Tiszapolgâr din vestul României se găseşte atât în cultura Tisa226 cât D. Ignat, Crisia, XVIII, 1988, pl. IX/2-5. 220 Parţa, Material inedit în Muzeul Banatului, Timişoara. 221 La Dăbâca pe lângă impresiunile rogojinelor s-a imprimat şi o frunză de brusture; Cf. N. Vlassa, ActaMN, VI, 1969, pl. 24-45, fig. 17; idem, Neoliticul Transilvaniei, pp. 142-160, fig. 17. 222 E. Pădureanu, op. cit., p. 36, fig. 2. 223 La „Salca” apare şi un decor incizat în formă de capete de spirale şi alte linii, mai ales pe castroane. Informaţie I. Emődi. 224 Vezi nota 220, supra. 225 N. Vlassa, op. cit., p. 145. 226 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 300; F. Horváth, Arch Ért., 109,1982, fig. 13-17; idem, The Late Neolithic of the Tisza region, 1987, pp. 41-42, fig. 27; J. Korek, Ibidem, pp. 51-52, fig. 8-13, P. Raczky, Ibidem, pp. 69-71, fig. 11-20.
