Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
132 găsite în. celelalte zone ale culturii ne determină să presupunem că tipul ceramic G nu este specific culturii Tiszapolgăr152. H. Bolurile cu picior constituie cel mai frecvent şi, în acelaşi timp, cel mai specific tip ceramic al culturii Tiszapolgăr fiind găsit, în mod obişnuit, şi în aşezări şi în necropole. Variantele şi subvariantele tipului H153 stabilite după profilul convex sau conic al piciorului154 cu toate că a fost completat cu ceramica de acest fel, mult mai numeroasă şi variată, descoperită în aşezări155 nu a putut cuprinde întreaga gamă de olărie cu picior gol şi perforat. Gh. Lazarovici diferenţiază clar bolurile sau străchinile cu picior de cupele cu picior, I - pocale şi J - oale cu picior156. Dacă avem în vedere că suporturile de vase (H3j d) cât şi fructierele (H 4lab, H 42a.b şi, poate, H 43a.h)157 completează variantele tipului H, fără ca să se ţină seama de toate atributele artefactelor, atunci serierea tipului devine dificilă şi uneori chiar inoperantă. Pentru a nu exclude o serie de descoperiri din vestul României şi fără a modifica tipologia existentă care este acceptată şi folosită de aproape toţi cercetătorii, la tipul H, ţinând seama de forma, dimensiunile şi mai ales funcţionalitatea recipientelor se pot include şi bolurile şi fructierele (H5a.b) cu piciorul scund, uneori prevăzut cu perforaţii mici, rotunde. Noua variantă îşi motivează existenţa nu numai prin numărul mare de exemplare ci şi prin diversitatea acestora şi chiar a existenţei unor subvariante, de exemplu: picior scund de formă pătrată (pl. 116/11) cu crestături adânci (pl. 30/7) sau lobat (pl. 23/3) care au fost descoperite în zona vestică a României. O formă aparte de picior, aferentă tipului ceramic H, care reflectă originea lui neolitică158 este cel neperforat, fie înalt, fie scund, care are, ca de obicei, formă conică. Evoluţia lui poate fi 152 I. Bognár-Kutzián, The Early..., p. 149. 153 Patru variante, 3 subvariante şi 19 forme. I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 255, pl. CXXVII şi CXXVIII. 155 Idem, The Early..., pp. 124-126, fig. 23 şi 24. 156 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 9. 157 Vezi notele 153 şi 154 supra. 158 Gh. Lazarovici, op. cit., fig. 1/1-9.
