Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă omorât am pticat beteagă, am fost să mor, da nu-ma deacee s-o întâmplat tăt, că tata lo omorât pă şerpe, el ave grijă de mine”155. Podeaua Este percepută (cea de pământ) ca fiind locul ideal pentru săvârşirea actelor rituale, atât la naştere: „femeia când era să nască, moşa o pune pă jos, pă pământ ori pune cuţât pă pământ sub pat să-i taie Dumnezău durerea”156, cât şi la moarte. Meştergrinda Un alt element important şi sacralizat este meştergrinda; ea străbate toate încăperile casei, susţinând întreaga structură a acoperişului, şi în acelaşi timp împarte spaţiul casei (încăperii de locuit) în două: • „spaţiul de viaţă” (unde sunt aşezate cuptorul şi patul) unde se naşte şi se moare; • „spaţiul ritual” (unde sunt aşezate masa, scaunele, lădoaiele, lada de zestre, icoanele) aici derulându-se ceremoniile rituale157. Pe meştergrindă se păstrau diferite lucruri de preţ - plantele şi obiectele legate de spor şi prosperitate: mătrăguna, iarba fiarelor, pelinul şi mai ales busuiocul, actele, se agaţău olurile de nănaş, adevărate simboluri ale prestigiului social în Ţara Oaşului sau diferite obiecte de îmbrăcăminte în zona Codru. Acoperişul Obiceiuri legate de acoperişul casei au fost amintite în toată aria studiată; în timpul construcţiei, când se ridică căpriorii, în vârf se aşează „pomul” (struţul) ocrotitor al familiei. Simbol al copacului sacru, o creangă verde (brad, mesteacăn, busuioc - în funcţie de zonă), o ştergare sau batistă şi o sticlă de ţuică (pălincă, horincă). Acest „pom” are puterea de a izgoni 155 Inf. Holdiş Maria (baba satului), 62 ani, Apşa de Jos, Ucraina, 2005. 156 Inf. Neamţ Maria, 63 ani, Călineşti Oaş, jud. Satu Mare, 2001. 157 Mihai Dăncuş, Zona etnografică...p. 133. 97
