Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Cromatica şi decorul textilelor, al obiectelor, accentuează armonia şi liniştea interioarelor ţărăneşti. Textilele de interior vorbesc despre etnia sau zona etnografică din care provine cea care le-a realizat, ţesăturile - şterguri, rudare, căpătâiere, cergi, lepedeauă, realizate de oşence sunt viu colorate cu roşu (predominant), negru, galben etc., cu motive diverse (florale, vegetale, antropomorfe, avimorfe)143 care acoperă 50-60% din suprafaţa ţesăturii. Codrencele foloseau cam aceleaşi culori dar cu ceva „reţinere”, erau mai temperate, ele foloseau culori mai pastelate. Unguroaicele foloseau în special culoarea roşie pentru realizarea decorurilor pe fond alb, iar şvăboaicele şi româncele din zona de câmpie preferau broderiile pe alb; foarte rar, doar în cazul peretarelor, foloseau aţă colorată dar culorile erau foarte pale. Ucrainencele foloseau culori aprinse, motivele care decorează textilele atât ţesute, cât şi cusute sunt cele florale - floarea de mac, cele vegetale sau cele geometrice. Motivul „florii de mac” apare pe ţesături, la decorarea locuinţei, pictat pe faţada casei, dar şi în folclorul ucrainean; asemeni altor plante cu proprietăţi apotropaice macul este folosit împotriva vidjmelor şi a fiinţelor demonice. Icoanele, în casa ţărănească, au sarcina de a mijloci legătura cu Divinitatea îndeplinindu-şi în acelaşi timp funcţia apotropaică (casa cu icoane era protejată de spiritele rele) şi nu în ultimul rând funcţia estetică. în casele româneşti, ucrainene şi mai rar în cele şvăbeşti, icoanele pe sticlă (de Nicula, catolice, dar şi „icoanele ţigăneşti”144) erau des întâlnite. Ele au fost înlocuite treptat de litografii tipărite pe hârtie. în casele şvăbeşti erau prezente şi icoanele muzicale, deosebite, care au în componenţă un mecanism de dimensiuni reduse similar celor folosite în cazul flaşnetelor (ajunse în zona Sătmarului prin intermediul 143 Daniela Olteanu, „Reprezentări antropomorfe şi avimorfe în ştergările decorative din colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare”, în Studii şi comunicări, XI-XII, Satu Mare, 1994-1995, p. 481. 144 Icoanele pe sticlă care nu sunt realizate de pictori din centre iconografice, se caracterizazează mai ales printr-un colorit strident şi erau vândute în târguri. 93
