Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)

II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii

Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă

Indiferent de etnie, casa tradiţională era dotată cu scaune de diverse forme şi mărimi, scaune cu sau fără spătar, laviţe cu sau fără ladă sau spătar, mese cu sau fără ladă, blidare, lingurare, lăzi de zestre. (Anexe fig. nr. 20 -24).

Mobilierul ţărănesc răspunde perfect nevoilor umane şi condiţiilor de viaţă, conferind interiorului echilibru şi frumuseţe. Meşterii (în multe cazuri gospodarii, erau meşterii familiei) care confecţionau piesele de mobilier ţărănesc, atât de diversificat ca şi tipologie138, au demonstrat multă ingeniozitate, cunoaştere, experienţă şi interes pentru respectarea unei bogate tradiţii.

Fig. nr. 31, Casa muzeu - interior, Chilia, jud. Satu Mare, 2005

Aşezarea pieselor ce compun interiorul se face după acelaşi model (cu mici modificări) în toată aria studiată. Astfel, patul este aşezat pe peretele

138 Ivan Iuraşciuc, „Măriuş un centru necunoscut de mobilier popular din zona etnografică Codru”, în Studii şi comunicări, Satu Mare, 1986-1987, p. 323.

90