Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă drepte)”84. în zona Sătmarului şi în Sălaj învelitorile erau realizate în proporţie de 80% din paie, erau necesare 80-100 kg pentru un acoperiş mare şi 50-60 kg pentru un acoperiş mic, pe când în Maramureş predominau învelitorile realizate din lemn (draniţa şi şindrila) în proporţie de 70%, ceva mai rezistente cu o durată de 25-30 de ani, „erau folosite 4000-7000 bucăţi de şindilă pentru o casă depinde cât de mare era casa. Şindila era făcută din lemn de fag şi era mai scurtă iar draniţa din lemn de brad şi era un mniez mai lungă. Se tăieu butani apoi se crăpau şi să stivuieu să se uşte. Cu mezdreau se mezdrele şindila ş’apoi o solţe ş-o horje cu horju, când era gata o cuieu pă casă cu cuie de leţ cumpărate din prăvălie de la evrei”85. Meşterii cunoscând proprietăţile lemnului erau atenţi la dimensiuni şi la forme: „şindila trebuie tăietă nici pre lată nici îngustă, daca era pre lată să covăţe şi după o vreme să strica acoperişu, o dacă era făcută bine şindila acoperişu stă şi 25-30 de ai. Mai trăbuie tomnit pă la streşină de erau ierni grele cu ne multă, mai mulţi ai la rând, şi ploi multe, altfel n-avei treabă. Şindila să cuie cu cuie de leţ din fier, de la bold luate, io n-am apucat a lucra cu di cele făcute de căuaci, batăr am aţâţa ai, moşu mneu o lucrat cu deacele”86. Şindrila şi draniţa a fost utilizată mai ales în zona de deal şi 84 Camelia Burghele, op.cit., p. 120. 85 Inf. Dan Mărie, 82 ani (născută în Plopiş, jud. Maramureş), Odoreu, jud. Satu Mare, 2005. Informatoarea este fiica meşterului Făt Petre din satul Plopiş care alături de meşterii Făt Găvrilă şi Gheorghe a Linii a lucrat la şindilirea bisericii de lemn din Şurdeşti, jud. Maramureş la începutul anilor 1930, ne spune despre tatăl său că era un meşter căutat dar care nu lua lucrări foarte departe de casă deoarece nu îi plăcea să mănânce „din orice oală”, astfel copii erau cei care îi duceau mâncarea acolo unde construie sau dacă era aproape de casă la amiaz mergea acasă la masă. Mărie era una dintre fetele mai mari ale familiei şi era ceea care ducea de obicei mâncarea meşterului, ne spune despre ea: „eram mai băieţoasă şi îmi plăce să stau pe lângă tata, ştiem cum le zice la uneltele cu care lucra, ştiem cum se cheamă îmbinările, ştiem tăt ce lucra câte lemne, câtă şindilă. Şi amu dacă vine un ştraf ori o maşină cu lemne pă stradă ştiu după ochi câţi metri îs”. 86 Inf. Sas Gheorghe, 86 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006, meşter constructor de case din lemn, alături de alţi meşteri a făcut mai multe case, mori şi anexe. 54
