Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)

I. Cadrul antropogeografic al zonei studiate. Date generale şi orientative

Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă

reformei agrare din 1921, marile domenii, printre care uriaşele moşii ale familiei Károlyi, sunt expropriate. Situaţia se modifică din nou în anul 1940, când Transilvania de nord, inclusiv judeţul Satu Mare, este cedată Ungariei. Cel de al doilea război mondial a fost resimţit mai puternic decât primul pe meleagurile sătmărene. în anul 1950, în urma reorganizării administrative, Satu Mare îşi pierde rangul de reşedinţă de judeţ, devenind în schimb centrul unui raion al Regiunii Baia Mare. Noua structură teritorial administrativă nu se păstrează însă pentru mult timp, în 1968 o nouă reformă stabilind configuraţia actuală a judeţului Satu Mare. Dominaţia comunistă debutează prin înfiinţarea, în aproape fiecare localitate, a Cooperativelor Agricole de Producţie, proces desfăşurat pe parcursul anilor 1950-1960. Caracteristice sunt, şi pentru Satu Mare, industrializarea concentrată în special în oraşul de reşedinţă al judeţului, şi urbanizarea accentuată, inclusiv prin crearea noilor centre orăşeneşti Tăşnad şi Negreşti-Oaş. în 1970, inundaţiile Someşului afectează grav localităţile situate pe valea râului. Unele sate sunt distruse în totalitate, iar municipiul Satu Mare cunoaşte una dintre cele mai puternice calamităţi din întreaga sa istorie modernă.

Actualul judeţ cuprinde cea mai mare parte a fostului comitat al Sătmarului, lipsind însă teritorii însemnate incluse în prezent în Ungaria (partea vestică), în Maramureş (Baia Mare şi Baia Sprie, cu satele înconjurătoare, care au aparţinut comitatului Satu Mare până în 1926, precum şi Chioarul, care a făcut parte din comitat între 1876 şi 1926). în schimb, judeţului de astăzi i-au fost arondate unele părţi ale Sălajului (Tăşnadul şi împrejurimile) şi teritorii din vechiul comitat Ugocea (Halmeul şi partea aflată la nord de râul Tur). Satu Mare şi-a căpătat aspectul actual în urma reorganizării administrative din anul 1968.

în spaţiul ce aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Satu Mare sunt cunoscute trei zone etnografice9 distincte:

9 Vaier Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească, Bucureşti, Ed. Ştinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 21; Nicolae Dunăre, Civilizaţie tradiţională în Curbura Carpatică Nordică, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984, p. 10.

30