Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
V. Schimbări mentalitare cu efect în arhitectura rurală
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă locuit respectă axa tradiţională de aliniere a spaţiilor din casă. Astfel bucătăria este, şi în casa modernă, în partea dinspre curte, iar spre stradă sunt camerele salonul, livingul sau sala, dormitoarele sunt în general la etajele superioare ale caselor. Doar bătrânii îşi trăiesc viaţa în continuare în bucătărie: „n-am fo niciodată sus, io-s bătrână după ce m-oi duce, ii tare greu să sui treptele, io şed aci jos în bucătărie că am tot ce îmi trebe aci”37. Numărul încăperilor, funcţionalitatea lor şi mobilierul divers utilizat evidenţiază foarte clar apariţia unor scenarii de locuire pe categorii socio-profesionale; casa, locuinţa este semn al statutului social, a nivelului de pregătire dar şi a apartenenţei etnice a proprietarului, a locatarului. 4. ANEXELE LOCUINŢEI CONTEMPORANE în cazul gospodăriei tradiţionale anexele erau caracteristice şi specifice zonei etnografice dar mai ales erau specifice ocupaţiei de bază a celor care trăiau în acest spaţiu. Mijloacele de subzistenţă s-au schimbat, ocupaţiile tradiţionale au dispărut în proporţie foarte mare, astfel că în mediul rural contemporan nu este necesar întreg inventarul anexelor tradiţionale. în Ţara Oaşului şi în Maramureş (dreapta Tisei) şurile, hoboroacele sau coteţele pentru animale lipsec din peisaj, pentru că au dispărut odată cu casele bătrâne, o schimbare oarecum normală având în vedere faptul că localnicii fiind plecaţi la muncă în străinătate nu au cum să mai crească animale. în zona Codru, în cea de Câmpie şi în Maramureş (stânga Tisei) se mai cresc 37 Ciorba Floare, 69 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006. 196
