Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)

V. Schimbări mentalitare cu efect în arhitectura rurală

Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă

După anii de comunism, de egalitarism, de sistematizare, oamenii şi în general, societatea îşi doreau o schimbare în schema tradiţională a locuinţelor. Această schimbare a fost facilitată în primul rând de fenomenul de migraţie a forţei de muncă în străinătate (cu toate implicaţiile acestui fenomen), dar şi de îmbunătăţirea situaţiei financiare a celor rămaşi acasă.

Avem în acest sens cele două exemple în Certeze, de care am amintit mai sus: la una dintre ele se lucrează la exterior, iar ce-a de-a doua este finalizată25. Proprietarii, cu ajutorul „echipelor de arhitecţi” au realizat ceva unic la Certeze; noi numim acest stil „stilul neoclasic de Certeze”.

Faţadele imobilelor au o arhitectură eclectică, cu elemente de decoraţiune arhitecturală neoclasice. La interiorul celei finalizate, de pe strada Principală, „au fost folosite 72 kg de aur pentru poleirea decoraţiunilor de pe plafoane”26. Aceste două reşedinţe se doresc a fi locuinţe privilegiate cu semnificaţii „monumentale”27. Având în vedere tendinţa de copiere, de imitare, se naşte întrebarea firească : cât va dura până vor mai apărea astfel de locuinţe la Certeze sau în satele învecinate?

Fantezia îşi găseşte expresia în ornamentele bogate ale stilului modern, în locuinţele din materiale rezistente (piatră, cărămidă, ciment); încercăm să regăsim dorinţa oamenilor timpului de a se proteja.

Creatorul arhitecturii vernaculare, meşterul anonim28, avea capacitatea „nativă” să aleagă forma şi materialele care să satisfacă

25 Decembrie 2008.

26 Inf. Dan Vasile, 50 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2007.

27 Ana Maria Zahariade, op.cit.

28 Crenguţa-Daniela Bratu, Tradiţional-contemporan în evoluţia modalităţilor de concepere a elementelor de construcţie, Bucureşti, Ed. Universitară „Ion Mincu”, 2002, p. 15.

187