Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Localităţile alese au următoarea structură etnică: Călineşti Oaş, Certeze, Apşa de Jos - români; Ruscova - ucraineni; Slatina - români, maghiari, ucraineni; Cămin - şvabi; Aluniş - români43. Utilizarea noilor materiale de construcţie este un lucru firesc, ceea ce se regretă este imaginea pitorească a arhitecturii ţărăneşti, care dispare tocmai datorită apariţiei acestor materiale, a meşterilor şi a arhitecţilor care nu simt spaţiul asemeni ţăranului de altă dată. Dar folosirea unor materiale de cât mai de departe poate fi considerat oare un semn a snobismului şi a prostului gust?44 Cu siguranţă că da, având în vedere lipsa de instruire şi educare a populaţiei rurale. Şi în cazul materialelor destinate finisărilor interioare tendinţa este aceeaşi: oamenii folosesc cele mai noi şi mai scumpe materiale în proporţii ridicate în localităţile Certeze şi Apşa de Mijloc. Preferă aceste materiale atât din considerente pragmatice - întreţinerea, curăţarea lor este mult mai uşoară; dar mai ales din considerente estetice. Materiale Călineşti Oaş (SM) Certeze (SM) Ruscova (MM) Apşa de Jos (UKR) Slatina (UKR) Cămin (SM) Aluniş (SJ) Gresie, faianţă 60%95% 60% 90% 50% 80% 30% Marmură 0%40% 0% 50% 0% 0% 0% Inox 10%80% 10% 70% 0% 5% 0.5% Rigips 60%90% 30% 70% 20% 30% 5% Vopsele lavabile 60%95% 50% 80% 30% 30% 5% Parchet 50%90% 40% 80% 20% 30% 30% Duşumea 50%10% 40% 20% 80% 70% 60% Tabel 4. Utilizarea materialelor pentru finisaj interior 43 Datele prezentate sunt ruzultatul cerecetărilor de teren efectuate în perioada 2000-2010. 44 Augustin loan, op. cit., p. 60. 160
