Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă ori în cele şvăbeşti sau maghiare, peste 60% din case sunt construite de la sfârşitul secolului al XIX lea până la mijlocul secolului XX. Tendinţa în aceste sate este de reabilitare a locuinţelor tradiţionale, ritmul de construire a unor noi case este mai lent, iar acest fenomen nu este datorat stării materiale a locuitorilor acestor sate, ci dorinţei de conservare a tradiţiilor şi de păstrare a mărcii identitare care este casa. In Ţara Oaşului şi Maramureşul istoric construirea de case noi ajunge să fie un mod de existenţă. Zeci de generaţii au crescut şi au trăit în spaţii foarte restrânse, în case lipsite de minim de confort, dar evoluţia economică le permite acum acestor oameni să schimbe ceva în modul lor de a trăi şi de a fi, „Domne da săracă o fost lume oricând, n-am avut nici apă după ce be, şi amu fac vârfuri la mninuni, am şezut tăţi grămadă înto casă, avem câte două o tri paturi şi lăiţi cu spate şi lădoie pi care mai dormeu şi coconii”21. în trecut o familie cu patru-cinci, şapte copii locuia în două încăperi (casa dinapoi şi casa curată), acum o familie cu un copil locuieşte în casă cu zece camere. S-a schimbat raportul dintre membrii familiei şi numărul de camere, dintre persoane şi spaţiul de locuit. Acum nu mai duc lipsă de spaţiu de locuit dar încep să construiască pentru a-şi asigura prestigiul în comunitate. Casa veche coexistă cu casa nouă multă vreme, ea fie îşi schimbă destinaţia, fie devine rezidenţa familiei de bătrâni, dacă aceştia trăiesc cu copiii în aceaşi curte, lucru care se întâlneşte din ce în ce mai rar, fiecare familie deţinând mai multe case, sau devine o anexă a gospodăriei. Casa a ajuns produs de schimb la încheierea unei căsătorii22, atât băiatul cât şi fata primeşte câte o casă zestre23; tinerii ajung astfel să deţină dintr-un început două case, nu în totdeauna sunt ambele finalizate, şi atunci „noi avem două fete una deja îi măritată, am măritat-o cu o casă 21 Inf. Berinde Ion, 58 ani, Moişeni, jud. Satu Mare, 2005. 22 Alina Crengă-Astaloş şi Liuba Horvat, op. cit. p. 240. 23 Lucru semnalat atât în Oaş cât şi în Maramureş. 143
