Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
III. Architectură spirituală/architectură culturală. Tipare mentalitare ale construcţiei
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă 2.5 Rituri de consolidare a zidurilor. Practici şi credinţe populare în timpul construcţiei Practicile magice de protecţie nu se limitau doar la nivelul fundamentului, ele prelungindu-se asupra zidurilor şi a restului construcţiei, după cum vom vedea în cele ce urmează. Zidul, elementul arhitectonic a cărui importanţă deosebită este subliniată şi prin structura limbii, „zidul” domină un întreg câmp semantic de cuvinte legate de arta construcţiei - a zidi, zidire, zidar, zidărie, ziditor etc. Zidul este un simbol al ocrotirii, asociat unui principiu matern, al casei, pentru că el apără dar şi desparte înăuntrul de afară49. Astfel, pentru întărirea şi consolidarea zidurilor, indiferent de materialele de construcţie, se recurgea la zidirea sacrificiului, la imolarea jertfei. Este important ca obiectul sacrificat să fie încorporat construcţiei, pentru a forma un întreg, pentru a o însufleţi. Cu toate că informaţiile bibliografice indică practicarea sacrificiului de construcţie, a zidirii umbrei omului sau a unui animal, sau a măsurii omului cel a cărui umbră a fost „furată” urmând să moară la 40 de zile. în anumite zone studiate (Maramureş, Transcarpatia) informaţiile de teren infirmă practicarea sacrificiului de zidire: „nu să pun mortăciuni, că ce-i din ptierit, ptiere, dacă-i să să zidească ceva atunci să pun bani, că strâng noroc, de ei nu să leagă nici un rău...”50. în zona Oaş sunt oameni care îşi amintec că „oricând s-o pus măsură de om când o rădicat păreţii, da amu nu”51. Construcţia unei case este începută de preferinţă doar după ce proprietarul a reuşit să adune toate materialele de construcţie de care are nevoie. Odată început lucrul la construcţia unei case, era bine să nu fie întrerupt. Dacă din diferite motive casa nu se termină de construit sau 45 Ivan Evssev, Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Ed. Amarcord, 1999, p. 483. 50 Inf. Holdiş Maria, 62 ani, Apşa de Jos, Transcarpatia, Ucraina, 2005. 51 Inf. Fedorca Ana, 54 ani, Călineşti Oaş, jud. Satu Mare, 2003. 121
