Marta, Livius et al.: The Late Bronze Age Settlement of Nyíregyháza-Oros „Úr Csere” (Satu Mare, 2010)
Aşezarea din epoca bronzului de la Nyíregyháza-Oros (Rezumat)
După cum s-a văzut la analiza tipurilor şi variantelor ceramicii de la Oros, numeroase elemente ale ceramicii de tip Hajdfibagos-Cehăluţ continuă să fie prezente în cultura materială a orizontului cultural pre-Găva57. Este cazul amforelor de tip 1, 3, 4 şi 6 sau a tuturor variantelor străchinilor de tip 2 şi 3. Nu este exclus ca tradiţia vaselor cu picior sau a străchinilor cu buza lobată prezente în ceramica de tip pre-Găva să îşi aibă originea în ceştile/cănile cu picior din grupul cultural Hăjdubagos-Cehăluţ. Pe ceramica de tip pre-Găva continuă să fie prezente un mare număr de ornamente ce erau definitorii pentru ceramica Hăjdubagos-Cehăluţ (butoni, nervuri, caneluri). Sunt bine reprezentate şi motivele incizate, punctate şi alveolate. în schimb anumite forme ceramice, cum ar fi vasele-vatră portativă sau unele variante de căni înalte cu picior, destul de numeroase în repertoriul ceramic al grupului menţionat nu se mai regăsesc în perioada ulterioară. Şi acest aspect este de natură să scoată în evidenţă unele transformări profunde ce se petrec în cadrul ceramicii din zona centrală a Câmpiei Maghiare, odată cu încetarea grupului cultural Hajdfibagos-Cehăluţ. în acest sens trebuie precizat că pentru partea finală a perioadei RBD - începutul perioadei HaA, a fost sesizată pătrunderea spre nord a unor elemente culturale din zona Banatului şi Voivodinei58. Fondul tumular pe care se constituie toate aceste manifestări culturale din zonele menţionate, vizibil pregnant şi în cazul culturii locale Hajdfibagos-Cehăluţ face greu de decelat aportul particular al manifestărilor din cele două regiuni în formarea ceramicii de perioadă HaA din nordul Câmpiei Maghiare. Acest aspect face destul de dificilă precizarea foarte exactă a aportului pe care l-a adus grupul Hajdfibagos-Cehăluţ la formarea manifestării culturale de tip pre-Găva. Numeroase forme de vase prezente în cadrul locuirii de epoca bronzului de la Oros au analogii apropiate în cadrul orizontului cultural Lăpuş II-Gáva I: amforele cu gât lung arcuit şi cilindric (tipul 1 şi 6), amforele bitronconice, majoritatea tipurilor de oale, vasele-vatră portativă, variantele de străchini lAa, 1 Ac şi toate variantele tipurilor 2, 3 şi 4, respectiv ceştile de tip 1C, 2 şi 3. Analogiile acestor vase în ceramica Lăpuş IIGáva I au fost menţionate cu ocazia prezentării fiecărei variante ceramice, ele fiind bine reprezentate în aşezările de la Berveni, Cărei şi Petea-Csengersima59. în ce priveşte decorul, aproape fiecare ornament reliefat, alveolat sau canelat îşi găseşte analogii în una dintre cele trei aşezări ale orizontului cultural Lăpuş II-Gáva I. în schimb constatăm o slabă transmitere a ornamentelor punctate. Numărul redus al fragmentelor ceramice cu ardere bicromă, neagră la exterior şi brună-cărămizie la interior, nuanţează problema originii acestei tehnici de ardere a vaselor. în acest sens se remarcă o situaţie similară cu aşezarea din perioada târzie a culturii Suciu de Sus de la Petea-Csengersima. Dacă cele două aşezări se află aproximativ pe acelaşi palier cronologic în cadrul fazei RBD - aşa 57 Pentru comparaţia cu ceramica de tip pre-Gáva am utilizat lucrările lui V. Szabó (1996, 2004). 58 Kemenczei 1984. 59 Németi 1990; Marta 2009, p. 274-275, pl. tipologică 5-6. 191
