Marta, Liviu: The Late Bronze Age Settlements of Petea-Csengersima (Satu Mare, 2009)
VI. Annexes
Hänsel-Medovic 1991: B. Hänsel-P. Medovic, Vorbericht über die jugoslawisch-deutschen Ausgrabungen in den Siedlung von Feudvar bei Mosorin (Gern Titel Voevodina) von 1986-1990, Bronzezeit-Vorrömische Eisenzeit. Bericht RGK 72, 1991, p. 45- 205. Hansen 1994: S. Hansen, Studien %u den Metalldeponierungen während der älteren Gmenfeldenţeit tonischen Rhönetal und Karpatenbecken. UPA 21. Bonn. Hellerandt 1989: M. B. Hellebrandt, A pácini IV. bronzjelet. Der IV Bronzefund von Pácin. ComArchHung, p. 97-113. Hellerandt 1990: M. B. Hellebrandt, A% igrici keramiadepot. Das Gefässverwahrfund von Igrici. ComArchHung, p. 93-112. Hampel 1892: J. Hampel, A bronzkor emlékei Magyarhonban. II. rés% A leletek statisztikája. Budapest. Hochstetter 1981: A. Hochstetter: Eine Nadel der Noua-Kultur aus Nordgriechland. Ein Beitrag zur absoluten Chronologie der späten Bronzezeit im Karpatenbecken. Germania 59, 1981/2, p. 239-259. Hochstetter 1984: A. Hochstetter, Kastanas. Ausgrabungen in einem Siedlungshügel der Bronze- und Eisenzeit Makedoniens 1975 — 79. Die handgemachte Keramik. PAS 3. Berlin. Iercoşan 1988: N. Iercoşan, Depozitul de bronzuri de la Carei. Thraco-Dacica IX, p. 127-129. Iercoşan 1994: N. Iercoşan, Săpăturile arheologice din judeţul Satu Mare(1971- 1990). Satu Mare StCom. IX-X 1992-1993, p. 77-90. Ignat 1984: D. Ignat, Aşezarea de la sfârşitul epocii bronzului de la Suplacu de Barcău (jud. Bihor)/ Vhabitat de la fin de l'âge du bronze de Suplacu de Barcău (Dép. de Bihor). Crisia 14, p. 2-26. Istvánovits et al. 2005: E. Istvánovits—K. Almássy—A. Jakab—G. Balázs—R. Scholtz—G. Pintye-Z. Kádas, Nyíregyháza-Oros, în Régézeti kutatások Magzorországon 2004, p. 254. Jirán 2002: L. Jirán, Die Messer in Böhmen. Stuttgart. Kacsó 1971: C. Kacsó, Unele consideraţii cu privire la geneza ceramicii din necropola tumulară de la Eăpuş. Quelques considerations concemant la genese de la céramique de la necropole tumulaire de Eăpuş. Marmaţia II. 1971, p. 36-54. Kacsó 1975: C. Kacsó Contributions ă la connaisance de la culture Suriu de Sus ă la lumi'ere des recherches faites ă Eăpuş, Dacia, 19, 1975, p. 45-68. Kacsól 980: C. Kacsó, Descoperiri din epoca târzie a bronzului în Depresiunea Sălajului. ActaMP IV, p. 37-46. Kacsó 1981: C. Kacsó, Necropola tumulară de la Eăpuş. Teză de doctorat. Manuscris. Cluj. Kacsó 1981a: C. Kacsó, Necropola tumulară de la Eăpuş. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj . Kacsó 1990b: C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din Transilvania. Cercetările de la Ubotin. Thraco-Dacica XI, 1-2, p.79-98. Kacsó 1987: C. Kacsó: Beträge zur Kenntnis des Verbreiterungsgebietes und der Chronologie der Suciu de Sus-Kultur. Dacia 31, p. 51-75. Kacsó 1990: C. Kacsó, Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din Transilvania. Cercetările de la Eibotin. Thraco-Dacica XI, 1-2, p. 79-98. Kacsó 1990a: C. Kacsó, Bronzul târziu în nord-vestul României, Symp.Thr. 8,. Satu Mare-Carei, p. 41-56. Kacsó 1993: C. Kacsó: Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nordul Transilvaniei. Cercetările de la Suciu de Sus şi Groşii fib leşului/ Beiträge zur kenntnis der Spätbronzezeit im bronzpzeit im norden Transsilvaniens. Die ausgrabungen in Suciu de Sus und Groşii fiibleşului, Revista Bistriţei VII, p. 29-49. Kacsó 1995: C. Kacsó, Date noi cu privire la prima fază a culturii Suciu de Sus, Apulum 32, p. 83- 99 194