Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Florin Mărginean: Biserica romanicăa de la Tauţ
99 Biserica romanică de la Tauf în cadrul secţiunii SV şi SXXI au fost descoperite noi elemente care au contribuit la elucidarea planimetriei corului primei biserici. S-a constatat astfel că umărul de nord al navei cu altarul era bine vizibil în întregimea lui, pe o lăţime de 1,10 m. Mai apoi, arcul de nord al absidei s-a conturat mai clar, prin decopertarea jumătăţii nord-estice a acestuia (Fig. 3/1, Fig. 6/1). Aceeaşi situaţie a fost surprinsă şi pe latura sudică, unde s-au păstrat opt asize de cărămidă (Fig. 3/2, Fig. 6/2). Astfel, s-a putut estima că deschiderea absidei este de 5,5 m şi lungimea interioară de 4,20 m. Grosimea de fundare a zidului de cărămidă a fost de 1,30 m. Ea a fost făcută cu bolovani masivi, aruncaţi pur şi simplu în groapa de fundare, împreună cu lut închis la culoare. Acelaşi lut a egalizat apoi nivelul, peste fundaţie, pentru zidurile din cărămidă care au urmat în elevaţie. Pe latura nordică exista un fel de soclu interior, îngrijit lucrat, care nu se continuă pe latura sudică. Are o lăţime de 6 cm şi imediat sub el se disting deja urme de tencuială. b). Nava. Grosimea zidurilor navei construită din cinci şimri de cărămidă este de 0,80 m. Zidul de nord al navei a fost surprins în secţiunea Sil, deasupra podelelor de cărămidă, fiind suprapus de treptele care porneau către criptă şi osuar. Traseul zidurilor navei a fost găsit şi în SVIII, aproape de profilul nordic. în dreptul □ 6 a fost întâlnit vechiul colţ, de nord-vest, al navei primei biserici, care se întrerupe brusc datorită suprapunerii lui de reţeaua de cavouri şi nava bisericii gotice. Secţiunea SXII a dezvelit aproape tot sectorul de nord al navei care rămăsese acoperit (Fig. 3/4). Cu acest prilej s-a constatat că pe aliniamentul peretelui de nord, la 2,8 m faţă de colţul interior de nord-vest şi 2,7 m de colţul interior de nord-est au existat două nişe practicate în grosimea peretelui, fiecare având lungimea de 3 m, despărţite de o porţiune de zid de 1,5 m. în grosimea zidului nişele se adânceau cu cca. 0,30-0,40 m. Deasupra nivelului solului, ele aveau un umăr făcut din blocuri de piatră cu muchia exterioară teşită, înalt de 0,20 m. După toate probabilităţile, ele trebuie să fi fost închise prin arce semicirculare. Pe latura sudică zidul primei biserici a fost surprins în cadrul secţiunilor SXXI, SXXII şi SXXIII (Fig. 3/2, 5-6). Tot pe latura sudică a fost surprinsă intrarea în biserică, la 7 m de colţul interior de sud-est al acesteia (Fig. 3/6)22. Peste fundaţia de cărămidă s-a păstrat un bloc de piatră fasonată, din care pornea probabil canatul estic al intrării. Intrarea avea două retrageri spre exterior, cu un prag format dintr-un bloc întreg de gresie dislocat în interiorul navei. La exterior exista o treaptă formată din blocuri de piatră, cu marginile teşite, care servea la intrarea în biserică (Fig. 8/3). 22 în momentul construirii celei de-a doua biserici intrarea a fost blocată cu blocuri de piatră şi cărămidă, ceea ne-a permis doar o estimare aproximativă a deschiderii acesteia de cca. 1,20 m.
