Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Restaurări / Helyreállítások / Restoration - Maria-Emilia Crîngaci Ţiplic - Martin White: Reconstruirea a două biserici romanice din sudul Transilvaniei cu ajutorul tehnologiei realităţii virtuale
311 Reconstruirea a două biserici cu ajutorul tehnologiei realităţii virtuale reexaminare şi observare a monumentului din diferite unghiuri, zburând în timp şi spaţiu prin interiorul şi exteriorul clădirii bisericii medievale. Prin reconstruirea virtuală a bisericii romanice de la Şura Mică dorim să prezentăm prima fază de construcţie a bisericii, ştiut fiind faptul că biserica a suferit modificări majore de-a lungul timpului (vezi foto 8-10 şi fig. 9-12). In acest articol noi propunem reconstruirea fazei romanice a bisericii din secolul al XIII-lea (fig. 9-12), cu toate că acest monument nu a fost cercetat din punct de vedere arheologic. Textura folosită pentru pereţi este cea din zilele noastre, în cazul propunerii primei reconstruiri, pentru care am folosit fotografii recente (fig. 9). Pentru a doua propunere de reconstruire (fig. 10) am folosit textura de zid din piatră de la o altă biserică medievală din sudul Transilvaniei. Cele două portaluri propuse nu sunt cele originale, pentru că ele nu se mai păstrează, dar pentru un model cât mai realistic, noi am aplicat un portal romanic de la o biserică din Transilvania, ce a fost modificat şi adaptat. Obiectivul acestei propuneri de reconstruire virtuală a bisericii de la Şura Mică este de a oferi celor neiniţiaţi în istoria arhitecturii medievale o cât mai bună înţelegere a fazelor de transformare şi de modificare a monumentului de-a lungul secolelor. Peisajul Redarea peisajului în reconstruirea virtuală a monumentelor medievale este necesară, pentru că doar aşa se poate vorbi de o redare şi vizualizare realistică completă. Astfel, noi am căutat să reconstruim în parte şi peisajul din jurul bisericii romanice de la Cisnădioara, adică cetatea şi dealul Sf. Mihail. în cazul reproducerii dealului Sf. Mihail am folosit fotografii vechi din secolul al XIX-lea18 (fig. 13-14) şi o fotografie aeriană (harta 2). Reprezentarea tridimensională a dealului are mari lacune pentru că nu am dispus de date topografice, şi din acest motiv redarea dealului pare a avea o imagine teatrală (fig. 15). Dar rolul redării dealului Sf. Mihail şi al cetăţii bisericii din reprezentaţia noastră este de a arăta diferenţa între redarea virtuală a bisericii cu peisajul înconjurător (fig. 15) şi fără cadru înconjurător (fig. 16). Concluzii şi perspective Prin acest articol intenţionăm să răspundem pe de o parte tendinţelor modeme ce îşi fac apariţia şi în cercetarea arheologică românească, iar pe de altă parte să realizăm o reconstruire virtuală a unei secvenţe din arhitectura medievală transilvăneană. Prin publicarea pe internet (http://arheologie. ulbsibiu.ro/membri/maria/virtual medieval.htm) a propunerilor de reconstruire 3D animate ale celor două biserici romanice, dorim să oferim publicului posibilitatea să cunoască, să înţeleagă şi să aprecieze o lume parţial dispărută. 18 Fabini 1998, voi. I, p. 487.
