Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - István Botár: Cercetări arheologice la biserica romano-catolică din Misentea
121 Cercetări arheologice la biserica romano-catolică din Misentea originale, scenele anterioare trebuie să fi fost plasate pe peretele vestic, distrus în secolul al XIX-lea. Deşi fragmentul descoperit este foarte mic şi destul de incomplet, fresca pare să aparţină orizontului celui mai timpuriu al acestei prezentări, datând foarte probabil din secolul al XIV-lea. Urme ale altor picturi murale executate în tehnica secco au fost descoperite atât în partea superioară a navei, cât şi în sanctuar. Cele din sanctuar (un călăreţ) sunt vizibil mai recente decât legenda din navă, putând fi plasate probabil în secolul al XVII-lea. Cea mai importantă descoperire din punct de vedere al istoriei clădirii este legată de zidul nordic al sanctuarului, care, potrivit expertizei, este mai vechi decât părţile gotice ale aceluiaşi sanctuar, confirmând astfel observaţiile arheologice. Concluzii. Cercetarea din anul 2005 a adus numeroase informaţii concrete atât despre biserica medievală, cât şi despre cimitirul din jurul ei. Astfel, au fost identificate urmele arheologice ale reconstrucţiilor: nava medievală de secol XIII a fost prelungită ulterior, în secolele XVIII-XIX. Dimensiunile originale ale navei pot fi ipotetic reconstituite (vezi periodizarea pl. 6. Pe lângă acestea, am obţinut date concrete despre folosirea cimitirului de-a lungul mai multor secole, precum şi despre faptul că cimitirul medieval se extinde cu mult peste incinta actuală. întreruperea cercetării nu ne-a dat ocazia să rezolvăm cu certitudine problema relaţiei dintre cor şi navă, dar, pe baza datelor intermediare, presupunem că s-a păstrat o parte a sanctuarului romanic, prelungit şi înălţat cu ocazia construcţiilor gotice. Studierea clădirii ne-a permis identificarea, pe zidul navei, a două tipuri de ferestre, datând din faze diferite ale bisericii: romanică şi gotică. Interpretarea şi datarea celei din urmă, precum şi existenţa unei sacristii mai vechi, la vest de cea actuală, trebuiesc clarificate prin cercetări viitoare. Investigarea zonei sacristiei, a celei dintre navă şi cor şi a peretelui sudic vor aduce noi informaţii cu ajutorul cărora va fi posibilă periodizarea edificiilor medievale. Până atunci, propunerea prezentă trebuie privită ca o încercare ipotetică de reconstituire pe baza unor date încă incomplete. Conform datelor actuale, în prima perioadă, probabil în secolul al XIII- lea sau începutul secolului al XIV-lea (datare formulată pe baza primei menţionări în dijmele papale), biserica avea o navă cu lungimea de 13,4 m şi lăţimea de 10 m. Despre cor nu avem date sigure, însă pe baza observaţiilor efectuate şi a analogiei cu biserica din Armăşeni, aflată în apropiere, presupunem, pur ipotetic, că avea formă pătrată (având lungimea minimă de 5 m şi lăţimea de 7,4 m). O primă sacristie o presupunem tot pentru această etapă, sau poate într-o fază mai târzie. Tot în această perioadă - secolul al XIV-lea - zidul interior nordic al navei a fost decorat cu frescă reprezentând legenda Sfanţului Ladislau (pl. 6).
