Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - István Botár: Cercetări arheologice la biserica romano-catolică din Misentea
CERCETĂRI ARHEOLOGICE LA BISERICA ROMANO-CATOLICĂ DIN MISENTEA István Botár Cercetarea bisericilor medievale din Ciuc s-a rezumat până nu demult la descrierea clădirilor şi la interpretări pe baza examinărilor exterioare, fără cercetări arheologice sau de altă natură1. Acestea, împreună cu cercetări din alte domenii (picturi murale, istoria artei, dendrocronologie etc.) au luat avânt în ultimii ani, aducând noi cunoştinţe despre arhitectura religioasă a zonei2. Pe lângă obţinerea primelor date concrete, arheologice, privind planul şi periodizarea bisericilor medievale de la Armăşeni (Csikmenasâg), Tomeşti (Csíkszenttamás) şi Şumuleu (Csíksomlyó)3, cel mai important rezultat a fost că, spre deosebire de cronologia vehiculată în literatura de specialitate de până acum, începutul arhitecturii ecleziastice în regiune poate fi plasat deja în secolul al XH-lea şi nu mai târziu, în secolele XIII-XIV. Toate clădirile au o istorie proprie şi arhitectura medievală a zonei nu mai poate fi descrisă doar pe baza schemei valurilor de construcţii din secolele al XIII-lea, al XV-lea, respectiv din perioada barocă. Cercetările efectuate între anii 2001-2005 au demonstrat că locul periferic acordat interpretării zonei Ciucului în literatura de specialitate se datorează exclusiv lipsei cercetărilor anterioare şi cunoaşterii deficitare determinată de această situaţie. Cercetările în curs şi întreprinse în viitor promit date noi şi interesante care depăşesc importanţa locală, referitoare la începuturile formării arhidiaconatelor şi a comitatelor, precum şi la cronologia şi răspândirea stilurilor de arhitectură. Starea cercetării arată că potenţialul regiunii nu este încă exploatat suficient: mai puţin de un sfert dintre bisericile şi capelele medievale cunoscute au fost cercetate, şi acestea doar punctual, în arii restrânse. Majoritatea clădirilor, din fericire, sunt încă utilizate, astfel că întreprinderea unor cercetări exhaustive nu este posibilă. De prea multe ori auzim însă de intervenţii, uneori majore, care ar oferi posibilitatea determinării etapelor de construcţie medievale, dar care, în lipsa supravegherii, distrug informaţii importante în legătura cu istoria clădirii şi a zonei. In rândurile următoare vom prezenta o excepţie, pentru a demonstra încă o dată că până şi cercetările de o mai mică amploare aduc rezultate importante, dacă compromisul necesar este găsit între părţile implicate. 1 Despre situaţia cercetărilor până în 2000, vezi: Botár 2001. 3 Botár István: Középkori egyházi épületek kutatása a Csíki-medencében. Manuscris (2006). 3 Marcu-Istrate 2004\ Botár - Tóth 2004.
