Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Florin Mărginean: Biserica romanicăa de la Tauţ
103 Biserica romanică de la Tauf personaj de dimensiuni relativ mici (Fig. 9/1). Conturul chipului unui alt personaj (Fig. 9/2), mai mare ca dimensiuni (circa 5,5 x 5,5 cm), în semiprofil spre stânga, este trădat tot de un ochi, un fragment de ureche şi un acoperământ de cap alb (SVIII, □ 1-2, -1,50/-l ,60 m). Un decor mai amplu, în care se recunoaşte conturul unei plante, trasate cu negru, între alte componente greu de identificat, realizate cu galben şi alb, s-a descoperit tot în SVIII. Fresca bisericii datează din prima fază, fiind executată probabil pe parcursul secolului al XlII-lea37. Anterior construirii arcului de triumf, o plombă realizată prin două rânduri de cărămizi puse pe lăţime (Fig. 6/3), ar putea sugera existenţa unei fundaţii de cancellus, din prima perioadă de existenţă a edificiului38. Probabil în intervalul secolelor XIII-XIV, trecerea dintre navă şi cor a fost delimitată de un arc de triumf, sprijinit la exterior de două contraforturi din piatră. S-au păstrat la interior doar pintenii arcului, construiţi din material mixt, cărămidă şi piatră legată cu mortar, deschiderea corului micşorându-se astfel de la 5,5 m la doar 3 m. Ultima adăugire care s-a făcut primei biserici a fost sacristia şi prelungirea acesteia pe latura nordică, până în dreptul închiderii de vest. La acest tip de biserici, sacristiile au început să se construiască din secolul al XIV- lea39, datare ce ar corespunde pentru ridicarea acestui spaţiu la nord de biserică. Stratigrafie nu s-au identificat urme ale podelei primei biserici, aceasta fiind distrusă probabil de refacerile ulterioare, când biserica a fost mărită spre est şi vest. Se poate doar presupune că era din lut bătătorit sau din scânduri, nefiind exclusă folosirea cărămizii. Nu au fost descoperite elemente rezistente de ceramică pentru acoperiş, ci numai cuie de şindrilă. în acest fel, se poate afirma cu certitudine că şindrila a fost soluţia aleasă pentru acoperişul bisericii40. Cu toate că era uşor de procurat şi probabil era preferată cărămida în construcţii, poate doar cu excepţia văii Mureşului, numărul bisericilor parohiale sau de mănăstire construite din acest material şi identificate deocamdată este destul de mic. Analogiile pentru edificii din cărămidă din spaţii apropiate nu sunt prea numeroase, chiar dacă toponimia trădează existenţa unor astfel de clădiri. Bisericile din Cherepeghaz şi Veresegyház trimit spre o astfel de arhitectură, fără a putea spune mai multe până când informaţia nu va fi verificată şi arheologic41. Cert este că, în acest moment, se 37 Valter 2004, p. 103. 38 Este posibil ca vechiul zid să fi fost unificat cu umărul navei prin aceste plombe, surprinse atât pe nord cât şi pe sud. 39 Valter 2004, p. 103. 40 Rusu 2002, p. 23-25. 41 Rusu - Hurezan 2000, p. 42.
