Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Florin Mărginean: Biserica romanicăa de la Tauţ
Florin Mărginean 102 Iniţial, biserica era compusă dintr-o navă dreptunghiulară, cu un mic decroş spre absida semicirculară, boltită probabil cu o semicalotă. Forma absidei permite o datare care merge până în secolul al XIII-lea28. Poziţionarea intrării pe latura sudică este frecvent întâlnită la bisericile romanice de acest tip29. Pentru astfel de planimetrii există analogii care se datează în acest interval şi care nu coboară sub secolul al XII-lea30. Mai aproape de noi, la Vaida (judeţul Bihor) au fost descoperite fundaţiile unei biserici din cărămidă, construită în altă tehnică (opus spicatum), suprapusă ulterior de o „rotondă”, cu o planimetrie asemănătoare, însă considerabil mai mică, care a fost datată în intervalul secolelor XII-XIII31. Alte analogii de biserici cu planimetrie asemănătoare din zonă sunt cele de la Csorvâs şi Kaszaper (comitatul Békés)32, Óhat, Zám, Fancsika, Kisgúth (comitatul Hajdú-Bihar, Ungaria) toate cercetate arheologic33 sau din Slovacia de sud-est, Pol’ny Kesov34. In privinţa nişelor, există analogii la Csempeszkopács, cu două nişe pe vest, sub tribună, una pe sud şi două pe nord, la Hegyhâtszentjakab, cu trei nişe pe sud sau la Oriszentpéter, cu două nişe pe sud şi patru pe nord35. Biserica parohială din Magyarszecsőd, datată în secolul al XIII-lea, a fost înzestrată şi ea cu nişe. Rolul acestor nişe, pe lângă cel funcţional, era acela de a da edificiului impresia unui spaţiu mai mare şi poate mai monumental36. în cazul de faţă s-au putut delimita doar pragurile nişelor, formate din blocuri fixate în fundaţia de cărămidă, două pe latura nordică şi una pe latura sudică. Din păcate latura vestică a fost distrusă în momentul amenajării reţelei de cavouri şi instalării pardoselii navei bisericii gotice, prezenţa unor nişe putând fi doar presupusă prin analogie cu alte biserici. Pe lângă fragmentele de tencuială descoperite, s-au găsit şi fragmente de frescă, care împodobeau prima biserică. Majoritatea nu depăşesc dimensiunea de circa 25 cm2. Au apărut în toate sectoarele cercetate. Stratul este inegal ca grosime, dar de bună calitate. Cele mai multe sunt regăsite în SVIII, de-a lungul peretelui nordic al navei romanice. Alte fragmente au apărut şi în SV, SXII, SXÜI etc. Predomină culorile ocru, cărămiziu şi alb, dar au mai apărut gri şi albastru. Uneori se combină câte trei-patru culori. Pe un fragment din SVIII a fost identificat, pictat cu ocru brun-roşcat, ochiul drept al unui 28 Valter 2004, p. 91. 29 Marosi 1975, p. 32-33. 30 Németh 2002, p. 18-19. 31 Emődi - Marta 2005, p. 53. 32 Szatmári 2005, p. 106, 130. il Angyal 1998, p. 83. 34 Samuel - Hunka - Tirpák 2004, p. 333. Biserica nu a fost cercetată arheologic, planimetria fiind reconstituită după imagini aeriene şi prospecţiuni geofizice. 35 Valter 2004, p. 102. 36 Marosi 1975, p. 34.
