Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Gheorghe Petrov: Bisterica mănăstirii Râmeţ
Gheorghe PETROV realizat.14 Posibilitatea efectuării unor cercetări arheologice, care ar fi putut să ofere unele date importante în sprijinul cronologiei începuturilor lăcaşului, n-a putut fi pusă în practică din cauze obiective. Impedimentul în calea unei astfel de cercetări l-a constituit faptul că nivelul pânzei de apă freatică se găsea la circa 30 cm sub pavimentul bisericii. Pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor distructive produse de umezeala prezentă masiv în zidăria construcţiei a fost necesar ca biserica să fie ridicată cu circa 1,90 m mai sus faţă de vechea cotă de călcare; această operaţiune a fost executată în vara anului 1988.15 în acest context, doar cercetarea straturilor de pictură din interior, precum şi analiza unor inscripţii parietale, au rămas singurele elemente care, prin stabilirea vechimii lor, au contribuit la stabilirea relativă a vechimii bisericii. Investigaţiile efectuate în acest sens au constatat existenţa a nouă etape de pictură, cărora le corespund opt straturi de acoperire,16 diferenţiate tehnic şi stilistic, care, în timp, se succed în următoarea ordine: Prima etapă de pictură este reprezentată de un strat de pictură în frescă, păstrat numai în altar, pe peretele frontal din nişa proscomidiei, parţial acoperit de un alt strat executat în anul 1741. Scena conservată reprezintă pe Iisus în mormânt (Vir dolorum). Din punct de vedere stilistic şi iconografic, scena se încadrează în sfera picturii occidentale, asemănându-se cu o imagine similară aflată în biserica Sfânta Fecioară din Sântămăria Orlea, jud. Hunedoara (1311).17 A doua etapă de pictură este reprezentată de o frescă, diferită tehnic şi stilistic de prima, aflată în naos, desfăşurată în registrul inferior din colţul nordestic, pe peretele nordic şi pe peretele estic (tâmplă). Din acest strat18 se mai păstrează două Scene de martiriu care, din punct de vedere stilistic, aparţin picturii bizantine dar tehnica de preparare a stratului suport este proprie picturii gotice; se presupune că acest strat a decorat, în vechime, întregul naos.19 A treia etapă de pictură este reprezentată de un strat de frescă aflat în pronaos, din care se conservă mai multe scene pe peretele estic şi pe intradosul arcadei de trecere spre naos. Din punct de vedere iconografic, scenele se desfăşoară pe două registre având ca punct de pornire suprafaţa arcadei. Stilistic, pictura se încadrează organic în sfera artei bizantine, dar se defineşte 14 Liana Tugearu, Un pictor român de la 1377 - Meşterul Mihu, în Îndrumător Pastoral 6 (1982), p. 136, Eadem, Biserica mănăstirii Râmeţ, p. 150—151. 15 între anii 1975-1977, respectiv 1987—1989, biserica a fost supusă unor ample lucrări de restaurare şi conservare. Despre aceste intervenţii, vezi T. Goronea, Unele probleme referitoare la lucrările de conservare şi restaurare de la biserica mănăstirii, în Revista Muzeelor şi Monumentelor. Monumente Istorice si de Artă, 17 (1986), nr. 2, p. 63-65; C. Boambeş, Conservarea-restaurarea, passim. 16 Ibidem, p. 82-84; Tugearu, Biserica mănăstirii Rămeţ, p. 152. 17 Ibidem, p. 153-154, 156, 165, 167; C. Boambeş, Conservarea-restaurarea, p. 82. 18 Acest strat de frescă prezent numai în naos este considerat, alături de stratul conservat în altar, ca fiind tot primul strat de pictură al bisericii. 19 Ibidem: Tugearu, Biserica mănăstirii Râmeţ, p. 156, 158, 167-168. 242
