Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)

Adrian Andrei Rusu: Capele şi cetăţi în Transilvania şi vecinătăţile ei în secolele XIII-XIV

Adrian Andrei RUSU

ulterioară în tum-clopotniţă, a fost doar ultima mare operaţiune constructivă pe care a suportat-o. Dacă acea capelă a aparţinut unui greav local, atunci ea trebuie să fi stat în relaţie cu un turn preexistent. De fapt, prima oară când localitatea apare cu sufixul de -burg, în Ioc de precedentul -berg, este anul 1349, deci la foarte scurt timp după atestarea documentară a capelei.

Rotonda Orăştiei (Jud. Hunedoara) este cunoscută în toate detaliile ei de capelă dublă, cu mică absidă semicirculară şi un stâlp central.77 După cum rezultă din informaţiile împărtăşite parţial, ea a fost asociată cu un turn locuinţă, amplasat către vest, ulterior devenit turn de curtină, şi o palisadă78 (fig. 4). Aspectul complexului s-a modificat după secolul al XHI-lea. O capelă cu absidă semicirculară şi semicalotă, bine relaţionată cu o curtină (ulterioară?), dar în stare avansată de ruină, se află în colţul de est al incintei patrulatere din cetatea de la Gârbova—sat.79 Dimensiunea segmentului de arc ar putea indica urma unei abside ori rotonde. Nici un alt detaliu, decât cel planimetric, nu a mai fost pus la îndemâna noastră.

Lista nu ar trebui închisă. Este aproape imposibil ca donjonul de la Aţei să nu fi avut iniţial o capelă mai modestă, înlocuită apoi cu biserica actuală. Seria s-ar putea să se completeze cu alte monumente pentru care astăzi există doar suspiciuni, fără confirmări ferme, că au asimilat donjoanele în turnuri clopotniţe: Axente Sever (jud. Sibiu), Mediaş (jud. Sibiu), Ruja (jud. Sibiu) etc. Odată cu progresul cercetărilor arheologice şi de parament, vom avea, probabil, încă multe surprize.80

Intr-un document al regelui Andrei al IlI-lea (1291), adesea invocat în istoriografia provinciei, se scria despre turris sive castra super eclesiis edificata.8I Cum încercarea de a descoperi astfel de soluţii arhitectonice nu a fost prea fructuoasă (Ocna Sibiului, jud. Sibiu, asociată cu Suseni, corn. Râu de Mori, jud. Hunedoara, care nu avea nimic cu saşii),82 ar trebui să avem în vedere şi posibilitatea unei noi interpretări. Ocna Sibiului este exemplul ad litteram, cu turn peste altar; dar nu am avea nici o justificare pentru reglementarea regală dacă nu ar fi fost vorba despre un întreg orizont de construcţii. Or, ar putea fi luată în discuţie tocmai varianta prin care aristocraţii au abuzat de valenţele militare ale deja cunoscutelor „capele duble.”

77 Z. K. Pinter, Rotonda de la Orăştie, în In memóriám Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european, Cluj-Napoca 2003, p. 263-283.

78 I. M. Ţiplic, Sisteme de fortificaţii, fig. 43.

79 Gh. Anghel, Fortificaţii medievale, p. 119-120.

80 Vezi situaţia de la Moşna (jud. Sibiu), unde capela complexului pare a fi dispusă la interiorul unei incinte mai vechi, datate în secolul al XIV-lea. Vezi Cronica cercetărilor arheologice.' Campania 1999. A XXXIV-a sesiune naţională de rapoarte arheologice. Deva, 24-28 mai 2000, Bucureşti 2000, p. 145, pl. 29.

81 Documente privind istoria României. Seria C. Transilvania. Secolul XIII, Bucureşti 1952, p. 363.

82 Singurul care a făcut-o este V. Vătăşianu, Istoria artei, p. 121.

116