Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)

Adrian Andrei Rusu: Capele şi cetăţi în Transilvania şi vecinătăţile ei în secolele XIII-XIV

Capela de la Viscri (jud. Braşov) a fost regăsită printr-o investigare complexă, pe amplasamentul bisericii parohiale actuale71 (fig. 5). A avut o absidă semicirculară, delimitată spre navă cu picioarele unui mic arc triumfal. Se afla la mică distanţă de latura estică a turnului donjon.

Multe date cunoaştem despre capela din cetatea Câlnicului. Păstrată în bună parte, cu nava străpunsă de un ancadrament de uşă gotic timpuriu, pe latura de vest şi alte ancadramente de ferestre spre sud (trei) şi vest (una), a avut un altar închis rectangular, ulterior înlocuit cu o absidare semicirculară. O pictură medievală, refăcută de două ori, şi-a conservat urmele în colţul de sudest al navei. Datarea monumentului a fost asigurată prin câteva monede bătute de către regii Bela al IV-lea şi Ştefan al V-lea.72 Important este de notat că ridicarea capelei din cetate s-a făcut în paralel cu existenţa unei alte biserici, probabil parohiale, din sat. Acea veche biserică şi-a conservat doar două capiteluri romanice care vor fi fost mutate, după transformarea gotică, tot în cetate.73

O cercetare mai veche, derulată la Şprenghi-Braşov, a înregistrat o capelă aliniată cu sectorul sudic al zidului de incintă şi posedând un umăr de absidă închisă rectangular74 (fig. 7). Această parte de incintă a dispărut mâncată de o carieră de piatră, înainte ca o cercetare arheologică să mai recupereze, înainte de completa distrugere, ultimele elemente de fundaţii.75 Planul vechi relevă o clădire cu dimensiuni exagerate faţă de proporţia clădirii aflată în opoziţie şi turnul hexagonal construit peste ea. Din acest motiv s-ar putea admite şi o asociere de alte construcţii, cu evident alte funcţii.

Unele noi amănunte s-au produs în legătură cu capela dedicată Tuturor Sfinţilor (1342), ataşată turnului din nordul complicatului complex de la Slimnic (jud. Sibiu, fig. 6). Este vorba despre o construcţie ,cu absidă poligonală, cu urme consistente de boltă.76 în cazul nostru, nu este încă pe deplin acceptată funcţia de locuinţă pe care ar fi putut-o deţine turnul asociat cu capela. Parterul său putea să fie lipsit, în faza iniţială, de aspectul de navă a absidei exterioare, pe care lasă impresia că o deţine acum. Transformarea sa

Capele şi cetăţi în Transilvania

71 Mariana Dumitrache, Archäologische und baugeschichtliche Forschungen in der Repser Gegend, în Forschungen zur Volks- und Landeskunde 21 (1978), nr. 2, p. 35-53; eadem, Evoluţia cetăţii ţărăneşti de la Viscri, jud. Braşov, în lumina cercetărilor arheologice şi de arhitectură, în Cercetări Arheologice 4 (1981), p. 253-285.

72 Şt. Balş, Restaurarea cetăţii ţărăneşti din Clinic, în Monumente istorice. Studii şi lucrări de restaurare 2 (1967), p. 47-48.

73 N. M. Simina, Cetatea din Călnic (jud. Alba) (Consideraţii pe marginea cercetării arheologice), în Arheologia Medievală 3 (2000), p. 101.

74 G. Treiber, Die Burg auf dem Geschprengberg, în Mitteilungen des Burzenländer sächsischen Museums 2 (1937), p. 44—47.

75 Alexandrina D. Alexandrescu - N. Constantinescu, Săpăturile de salvare de pe dealul Şprenghi, în Materiale şi cercetări arheologice 6 (1959), p. 667-676.

76 Monica Neacşu, Slimnic Castle and its Position in the Development of Military Architecture in Medieval Transylvania, în Annual of Medieval Studies at CEU 7 (2001), p. 72.

115