Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
80 secolul al XVIII-lea,când s-a adăugat o navă baroc17 *. Entz Géza datează capela în secolul al XIII-lea. Capela Sf. Stefan din Sânziene, datată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, a suferit mai multe transformări ulterioare. Având planul asemănător cu capela funerară a principelui Géza din Alba Regia, presupunem că a jucat acelaşi rolls. în rândul acestor capele trebuie amintită şi Capela lui Isus din Odorheiu Secuiesc (fig. 3.). Acest monument, care s-a păstrat până în zilele noastre într-o formă aproape intactă, are istoriografia cea mai controversată. Fiind datată în secolul al XIII-lea, este considerată, pe bună dreptate, una dintre cele mai frumoase monumente de acest tip. Virgil Vătăşianu, şi iniţial şi Vasile Drăguţ o înşiră în categoria monumentelor cu plan central, până când în urma unor cercetări recente s-a descoperit o monedă din 1561, ceea ce l-a deteminat pe Vasile Drăguţ, apoi pe Paul Niedermaier să o dateze în secolul al XVII-lea19. Necunoscând nici o analogie datată din secolul al XVII-lea, nu ni se pare verosimilă construirea unui monument având această formă într-o perioadă atât de târzie. La biserica din Gurasada (fig. 4.) se cunosc trei faze de construcţie. Nucleul se compune din patru abside trasate empiric, aproximativ semicirculare, planul formând un tipic patrulob20. Datând din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, construcţia monumentului trădează legătura cu spaţiul culturii bizantine (prezenţa turlei). Gevers Molnár Vera consideră că aceste edificii ecleziastice cu plan cvadrilob nu fac parte foarte strict din categoria rotondelor datorită formei planului şi a dimensiunilor foarte reduse21. Rotonda de la Pelişor (fig. 5.) face parte din categoria monumentelor de plan central, care au fost compuse dintr-o sală circulară tăvănită şi o absidă dreptunghiulară boltită cilindric, ataşată spre est. Apărând în toate lucrările de specialitate ca fiind una dintre cele mai tipice forme de rotonde din secolul al XIII-lea, monumentul din Pelişor, care după ce reforma a câştigat teren în comitatul Satu Mare a servit secole de-a rândul ca biserică reformată, a fost demolată la sfârşitul secolului trecut, în locul ei fiind ridicată o banală biserică în stil eclectic. Singurele date legate de istoricul rotondei sunt oferite de monografia citată a lui Szirmay Antal. Lipsa informaţiilor documentare este explicabilă în parte prin ultima invazie a tătarilor în comitatul Satu Mare din 17 Entz Géza, Erdély építészete a 11-13 században, Kolozsvár, 1994, p. 64. '* ibidem, p. 63 |l’ Mariana Beldie, „Rotonda" din Odorheiu-Secuiesc si problema datării monumentului, în „Monumente istorice şi de artă", nr.l din 1974, p. 59-62. 20 Virgil Vătăşianu, op. cit., p. 95. 21 Gervers Molnár Vera, op. cit., p. 95.
