Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
66 1384, an sgrafitat pe un al doilea strat de tencuială, pe contradosul tâmplei17 *. Având în vedere dovezile de durată ale existenţei oferite de arheologie (sec.XIV-încep.sec.XVI), ar fi greu de imaginat ca, pe parcursul secolului al XIV-lea, să fi funcţionat la Rîşnov, concomitent, două biserici ortodoxe, una în cetate, alta în cartierul românesc. In aceste condiţii, ar fi foarte greu de susţinut în continuare că am avea de-a face cu un monument de factură ortodoxă. Dimpotrivă, avem toate motivele să ne închipuim că avem de-a face cu o capelă catolică, aflată în strânsă relaţie cu cetatea în care a fost ridicată. Capela cetăţii a funcţionat în paralel cu biserica parohială, construită sub cetate, spre vest, cu hramul Sf. Apostol Matei, amintită ca atare, printr-o stranie coincidenţă cu datarea bisericii româneşti, tot în anul 1384lx, eventual cu o alta aparţinătoare ioaniţilor. în istoriografia săsească se menţionează prezenţa unei capele cu hramul Sf. Gheorghe, dar informaţiile, provenite din secolele XVII-XVIII19, nu sunt suficient de explicite. Amintirea hramului trimite însă către o perioadă istorică anterioară Reformei, aşa încât, cu titlu ipotetic, am putea presupune că aceea capelă să fi fost tocmai cea din cetate. Asupra destinaţiei capelei castrense interpretările nu pot fi decât ipotetice. Alături de ridicarea bisericii parohiale, capelele au avut întotdeauna o destinaţie specializată: capele colegiale, de curte sau private, capele de cimitir. Din gama restrânsă de utilităţi cu care putem opera, niciuna nu corespunde ambianţei capelei de la Rîşnov. Despre vreo familie nobiliară constructoare nu putem vorbi, în lipsa totală a datelor istorice. Primii rîşnoveni ce ar putea, eventual, fi consideraţi ca greavi, cu rude la Braşov, sunt cei care vor preda regelui Carol Robert cetatea de la Codlea, în anul 1331. Nici unul din urmaşii lor nu a mai lăsat vreo urmă, dar, fapt cert, nici cetatea de la Rîşnov nu seamănă cu vreo cetate construită de grevi20. Cimitirul care să dea un alt scop de funcţionare nu există. După cum am discutat mai sus, mormintele s-au instalat tocmai atunci când viaţa capelei a fost încheiată. 17 Fl.Costea, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov. II. Braşov, 1996, p.82. Autorul avansează ipoteza datării acestei biserici "cândva după 1261", "dar în secolul al XIII-lea". Anul 1261 este socotit an de reper pentru apariţia contraforturilor. Cele mai certe elemente decorative ale edificiului, niciodată analizai în detaliu, cum ar fi meritat, ni se par a fi provenite din secolul al XV-lea. 111 Entz G., Erdély építészete a 14-16. században. Cluj, 1996, p.233. 19 E.Kühlbrandt, Die Rosenauer Burg, în voi. Das Burzenland. IV/1. Kronstadt, 1929, p.76. Tradiţia, astăzi încă cunoscută, localizează o capelă pe un mic platou stâncos aliat între cetate şi oraşul actual. Locul, verificat de noi, nu prezintă nici un fel de urmă care să confirme poziţionarea. 20 De exemplu Cîlnic ori Viscri, în care coexistă trinitatea donjon-capelă-incintă.
