Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Buzás Gergely: A kései Mátyás-kor királyi építkezései és a későgótikus építészet stílusáramlatai Magyarországon
154 lui Matei Corvin cű cele mai importante opere au luat naştere din porunca domnitorului, aflat în superioritate absolută economică şi politică. Aceste construcţii regale au început după Crăciunul anului 1476, deci după oficierea căsătoriei lui Matei Corvin cu Beatrix. Una dintre cele mai importante acţiuni în acest domeniu a fost reconstrucţia palatului din Visegrăd, despre care aflăm dintr-un izvor descoperit de Kubinyi András, că s-a desfăşurat sub îndrumarea directă a vornicului (comes curialis) din Bucla. De acest şantier este legată organic transformarea mai multor clădiri (palatul regal din Bucla, cetatea din Tata, castelul din Zsámbék, abaţia din Pannonhalma) care au fost administrate tot de comes curialis din Buda. De aici se poate deduce, că la diferite construcţii ale vorniciei a fost însărcinat cu executarea lucrărilor acelaşi şantier. Stilul reprezentat de acest şantier s-a răspândit mai ales în Ungaria de vest şi prin împrejurările acesteia, între anii 1470-1480 (Győr palatul episcopal; Székesfehérvár capela Sf. Ana, Strigoniu palatul arhiepiscopal, Agria palatul episcopal, Bratislava sanctuarul bisericii Sf. Martin, Paks claustrul franciscan). Stilul reprezentat ele aceste clădiri este înrudit cu stilul şantierului vienez al bisericii Sf. Stefan (Stephanskirche) de la sfârşitul secolului al XV-lea. De fapt este vorba despre un stil cu caracter regional, care s-a răspândit în sfera de influentă a Vienei, dar a apărut şi în câteva locuri mai îndepărtate (cetatea din Gyula, cetatea din Hunedoara) prin mijlocirea şantierelor regale. Construit în jurul primelor decenii ale secolului al XVI-lea, biserica franciscană din Cluj de pe strada Kogălniceanu, are însemnătate arhitecturală asemănătoare cu cea a palatului din Visegrâd. într-un document păstrat din 1490, Matei Corvin îl însărcinează pe administratorul cămarei de sare din Cluj cu conducerea problemelor economice ale şantierului. Cămara de sare a fost o instituţie locală a tezaurariatului, deci practic avem în faţă o acţiune finanţată de tezaurariat. Foarte interesant, analogiile acestei clădiri se găsesc în cele mai importante centre ale cămarei de sare (Cluj claustrul dominican, Turda Veche biserica parohială, Dej biserica parohială, Szeged claustrul franciscan din sudul oraşului). Acest stil este o tendinţa arhitecturală caracteristică săsească, un gotic târziu, care s-a răspândit de-a lungul drumului comercial ce lega Marea Neagră cu Marea Baltică şi trecea prin Transilvania, Polonia, Silezia, Saxonia. Urme ale acestui stil se regăsesc în zonele locuite de saşi din Transilvania şi datează din anii 1490-1520. Regăsim elementele acestui stil sporadic în zone foarte îndepărtate de această regiune, la Buda (palatul regal, biserica Sf. Nicolae ) la Pesta (biserica parohială din centrul oraşului) ta Székesfehérvár (o locuinţă cu destinaţia iniţială necunoscută) şi chiar şi la Siklós (capela cetăţii). Aceste edificii au fost ridicate, presupunem, sub influenţa construcţiilor regale. Aceste două tendinţe stilistice regionale gotice târzii s-au răspândit datorită activităţii şi sub îndrumarea instituţiilor economice regale. Pe lângă acestea au existat şi alte tendinţe ale stilului gotic, chiar şi în cazul construcţiilor regale. Un exemplu concludent în acest sens poate fi prepozitura Fecioarei Maria din Székesfehérvár, a cărei construcţie a fost