Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Sada Mihaela Salontai: O restaurare în spiritul doctrinei unităţii de stil. Claustrul mănăstirii dominicane din Cluj
126 din lemn16. Se ignorau astfel, urmele consolelor rămase de la bolta gotică a foişorului, care se văd şi astăzi încastrate în peretele de sub scară şi era evocată o fază de construcţie timpurie, în care foişorul fusese, probabil, acoperit fie cu tavan din lemn, fie cu şarpantă aparentă. Intervenţia s-a limitat la îndepărtarea zidului care parazita faţada şi la dezvelirea ancadramentelor gotice de la arcada vechiului foişor. Aceste ancadramente, similare cu cele conservate la foişorul nordic, sunt înzidite în pereţii răsăriteni ai încăperilor dinspre stradă. Faţada vestică a claustrului a fost omogenizată din punct de vedere stilistic, în acelaşi spirit ca faţada spre nord. Aici, o parte dintre ferestre aveau tocuri şi cercevele din lemn, după cum se poate observa într-o imagine din timpul şantierului. Cu certitudine, era vorba de ferestrele de la traveea scării şi, probabil, cele de la nivelele superioare, care au fost înzestrate cu ancadramente de piatră în stil gotic, realizate prin analogie cu ferestrele de la parter. într-o manieră cu totul diferită a fost restaurat, de către aceeaşi echipă, etajul aripei răsăritene. Aici există trei încăperi care se presupune că adăpostiseră, în vremea dominicanilor, biblioteca şi scriptoriul mănăstirii. Sala din mijloc este cea mai mare şi are două ferestre ample, tripartite, cu ancadramente din piatră şi menouri intersectate în cruce. Proiectul conţine o planşă cu un desen de fereastră tripartită, care reprezintă o interpretare modernizată a unor motive decorative gotic târzii. Doar morfologia ancadramentului este diferită, respectiv profilele specifice lipsesc. Fereastra are trei canaturi, cu suprafaţa divizată în două registre, având registrul superior încheiat printr-o arcuire în segment de cerc. Regulile de compoziţie gotice sunt preluate de la aceeaşi fereastră tripartită a faţadei vestice, care a servit drept model pentru ferestrele refectoriului, dar mulurile în vezică de peşte sunt de această dată decupate într-o suprafaţă plată, iar chenarul este arcuit. Desenul poartă amprenta Artei 1900. Ferestrele bibliotecii au fost realizate într-o variantă simplificată, de aceeaşi factură seccesionistă, în care motivele decorative inspirate din stilul gotic au dispărut. în aceeaşi etapă de restaurare se înscrie şi bolta bibliotecii, inspirată din arhitectura bolţilor refectoriului. Ogivele subţiri se intersectează, descriind suprafeţe romboidale divizate în triunghiuri, şi se sprijină pe opt console mici de piatră. Curbura ogivelor este turtită, la fel ca arcul intersecţiei cu peretele. Regăsim aceeaşi interpretare formală, de data aceasta a unei structuri gotice. Ogivele nu au cheie de boltă, iar profilul lor este geometrizat printr-o succesiune de muchii.. După acealeaşi principii a fost realizat şi ancadramentul de la uşa exterioară a coridorului dintre sacristie şi cor. Toate intervenţiile realizate în această etapă, poartă amprenta restaurărilor istorice 16 Constituţiile dominicane din secolul XIII permiteau bolţi doar în cor şi sacristie; vezi G. Meersseman O.P., L 'Architecture dominicaine au XIII-e siede. Legislation et pratique, în Archívum fratrum praedicatorum, XVI, 1946, p. 147-148.
