Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
109 biserici arheologice din interiorul actualului Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului (jud. Braşov)4. încadrarea tipologică a avut la bază, în principal, paralelismele formale dintre planimetriile bisericilor; este de remarcat însă aici, că o tipologie de acest fel se realizează în funcţie de simple descrieri sau, cel mai des, de relevee întocmite mai mult sau mai puţin fidel realităţilor de pe teren. Pentru, consecinţele pe care le poate avea asupra modului în care un edificiu intră în circuitul literaturii de specialitate, această problematică merită o discuţie aparte. Biserica reformată din Săcuieni ne este poate cel mai la îndemână exemplu pentru a ilustra două moduri foarte diferite de a cunoaşte configuraţia planimetrică a unui monument5. Un număr mare dintre bisericile gotice ale Transilvaniei care ni s-au păstrat, cu precădere cele din comunităţile rurale, au trasee ale zidurilor destul de neregulate; o putem remarca la cele care deja au publicate planimetrii conforme cu aceste detalii. Este regretabil că istoria arhitecturii n-a pus mai bine evidenţă aspectele legate de calitatea tehnică a unor asemenea construcţii de cult înainte de a se lansa în tipologizări cu delimitări foarte stricte ale formelor construite. Traseele multora dintre sanctuare prezintă clare devieri faţă de axul navei care le dau aspectul unor soluţii hibride şi care pun, totodată, în discuţie, posibilităţile tehnice ale şantierelor şi consecvenţa lor în realizarea unui anumit tip de plan. S-ar putea exemplifica din seria analizată cu edificiile din Băcâia, Săcuieni, Sănduleşti sau cu cel din Bălcaciu. Dacă nu putem demonstra opţiunea clară a unui şantier pentru un anumit tip de Planimetrie, ne putem întreba, cât de valide sunt filiaţiile realizate în funcţie de astfel de criteriu, care în cazul nostru, ţine seama de un număr precis de laturi şi de unghiuri cu anumite deschideri la configurarea altarului. Majoritatea bisericilor de mai sus, cu excepţia celor din Baţa, Mintiu Gherlii şi Rapoltu Mare, au fost considerate exponente ale unei arhitecturi româneşti de zid. Precizările legate de apartenenţa acestor biserici la comunităţi etnice şi de cult ale provinciei în serviciul cărora s-au aflat, pot părea lipsite de importanţă având în vedere subiectul nostru. De această problematică se leagă însă modul în care “a făcut carieră“ exegetică tipologia de faţă. Mai întâi că analogierile au omis actuale şi foste biserici romano-eatolice, drept pentru care perpetuarea în Transilvania a acestui tip de plan a fost pusă pe seama unui mediu aşa-zis românesc, considerat în 4 Luminiţa Munteanu, Mariana Beldie Dumitrache, Rezultatele cercetărilor arheologice de la biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului - etapa 1975, în Revista Muzeelor şi Monumentelor Istorice. Monumente Istorice şi de Artă, nr. 1, 1976, p. 52-56. ' Ar fi de comparat, un primul plan al edificiului (V. Vătăşianu, op. cit., fig. 499) cu cel mai recent, din actualul volum (vezi, Emődi T.)
